Ilie Decă sapă fotoliul şefului de la Administraţia Finanţelor Publice (AFP) a muncipiului Brăila, Vasile Grosu, trimiţând reclamaţii anonime la Antifraudă Bucureşti, prin care îşi acuză colegul de abuz în serviciu şi fapte de corupţie. Acesta este pe scurt comentariul făcut de Grosu cu privire la o adresă "anonimă" trimisă către Inspectoratul General al Poliţiei Române şi, în copie, pe adresa redacţiei noastre. Chiar dacă reclamantul şi-a luat o falsă identitate, spunând că este o pensionară care a lucrat la organul fiscal municipal, şeful AFP Brăila spune că l-a identificat fără probleme pe colegul Ilie Decă. Mai mult, în apărarea sa a invocat faptul că, în această speţă, Direcţia Naţională Anticorupţie a încheiat o cercetare încă din primăvara acestui an, concluzia fiind aceea că nu se probează acuzaţiile aduse de Ilie Decă colegului de la AFP Brăila, Vasile Grosu. În acest context, se ridică întrebarea firească de ce ar fi revenit Decă la doar câteva luni diferenţă de la închiderea dosarului penal cu aceleaşi acuze într-o reclamaţie anonimă? Grosu susţine că, de fapt, Ilie Decă încearcă să se răzbune şi să-i ia locul ca şef al AFP Brăila.
"Grosu Vasile a făcut un abuz în funcţie şi un fals în documente"
La finele lunii trecute, pe adresa redacţiei, într-un plic pe care nu era trecută adresa expeditorului, a sosit o reclamaţie în care o pensionată de la AFP Brăila îl acuza direct pe Vasile Grosu de abuz în serviciu, fals în acte publice şi fapte de corupţie. De asemenea, reclamaţia era adresată şi chestorului şef al Inspectoratului General al Poliţiei Române. "(...) Nu aş dori să-mi identific numele şi prenumele, dar vreau să vă informez că am fost cândva funcţionar public la organul fiscal municipal Brăila, actualmente fac parte din rândul pensionarelor. Citind în mass-media şi văzând la televiziunile noastre actuale cum se pune problema eliminării abuzului în funcţie şi a corupţiei în rândul funcţionarilor publici, aş vrea să vă atrag atenţia cu unele abuzuri făcute de şeful AFP a municipiului Brăila, Grosu Vasile. Patronul de la SC «Ionian Trade» SRL Brăila îi este prieten de familie care, la rândul domniei sale, i-a construit casa proprie, în contextul unor servicii publice care îmbracă forma unui abuz în funcţie sau fals în acte publice", îşi începe "pensionara" sesizarea. Pe scurt, aceasta povesteşte că în 2005, Vasile Grosu i-ar fi eliberat personal un certificat de "bună-purtare" fiscală societăţii "Ionian Trade", deşi, în realitate, firma respectivă ar fi avut obligaţii de plată la bugetul de stat general consolidat. Ca argument, este invocat răspunsul formulat de AFP Brăila, la solicitarea expresă a Guvernului României - Departamentul pentru lupta antifraudă, care demarase propria cercetare în acest caz: "În adresa de răspuns nr. 73745 din 29.06.2007 (înregistrare la AFP municipiul Brăila) se comunică că informaţiile menţionate în certificatul de atestare fiscală nr. 71152/15.02.2005 nu sunt conforme cu realitatea". Acuzaţiile nu se opresc aici pentru că, mai departe, pensionara spune că abuzul săvârşit de şeful AFP este evident în contextul în care cererea firmei "Ionian Trade" a fost soluţionată direct de Grosu Vasile, fără a trece prin compartimentul "Evidenţă Plătitori" din cadrul Serviciului de Colectare şi Executare Silită. "Nerepartizarea cererilor solicitate de agentul economic concluzionează (...) că, în mod fraudulos, a luat măsura răspunderii la cererile de eliberare a certificatelor de atestare fiscală şi împlicit înscrierea de date false în acestea, deşi agentul economic, conform datelor centralizatoare, figura cu diverse debite către bugetul general consolidat. (...) Este normal că dacă Compartimentul de Evidenţă pe Plătitori era în posesia cererilor solicitate, ar fi efectuat punctajul cu agentul economic şi ar fi înscris corect sumele reale. Dar în condiţiile în care Grosu Vasile a efectuat numai el operaţiunile respective, vădit, se trage concluzia că a făcut un abuz în funcţie şi un fals în documente. (...) Se pune întrebarea la câţi agenţi economici a aplicat această metodă pentru completarea certificatelor de atestare fiscală deoarece dumnealui este foarte vechi în funcţia de şef al Finanţelor municipiului Brăila", mai spune "pensionara".
"Plângerea la DNA a fost formulată chiar de către Ilie Decă!"
Şeful AFP Brăila, Vasile Grosu, s-a arătat surprins de acuzaţiile din anonima trimisă redacţiei noastre şi IGPR Bucureşti dar, după lecturarea acesteia, a identificat semnatarul care se ascundea în spatele "pensionarei". "În urma unei plângeri formulate chiar de către Ilie Decă, a fost deschis un dosar penal care mă viza şi care, în aprilie anul acesta, a fost soluţionat de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi. Plângerea respectivă făcea referire exact la aspectele din această anonimă semnată de o «pensionară». Mai mult, pasaje întregi din plângerea formulată de Decă le regăsesc aici. Mă surprinde faptul că, deşi în mod cert fusese informat, în calitate de reclamant, de către DNA cu privire la decizia de neîncepere a urmăririi penale împotriva mea, aceasta după ce procurorul de caz s-a lămurit cum stau de fapt lucrurile, revine acum cu o «anonimă» în care reia acuzaţiile nefondate", ne-a declarat Vasile Grosu. De asemenea, el a explicat că răspunsul AFP Brăila la solicitarea DNA, la care "pensionara" face referire nu corespundea situaţiei reale întrucât societatea "Ionian Trade" SRL figura cu plăţi în plus efectuate la bugetul de stat. "Experţii de la DNA au reanalizat situaţia analitică existentă la momentul eliberării certificatului fiscal şi au constatat că firma respectivă nu avea datorii la buget. Mai mult, sumele înscrise în corespondenţa dintre AFP şi DNA nici nu trebuia luate în calcul la momentul eliberării certificatului întrucât nu erau eligibile. Cât priveşte presupusul abuz în serviciu, cu referire la faptul că nu aş fi respectat procedura standard de repartizare a cererii către serviciul de specialitate, trebuie să spun că, în calitate de şef al AFP Brăila, mă ocup direct de supravegherea şi coordonarea, inclusiv a activităţii serviciului de urmărire şi încasare. Cu alte cuvinte, nici nu poate fi vorba despre îndeplinirea defectuoasă ori depăşirea atribuţiilor de serviciu din fişa postului", a punctat Grosu. Întrebat ce motiv ar fi avut, totuşi, Ilie Decă să facă o "anonimă" către IGPR Bucureşti pe care în copie să o trimită şi ziarului nostru, Grosu a spus că Decă încearcă să-i plătească o poliţă. "În perioada de 6 luni cât Ilie Decă a fost detaşat în afara judeţului Brăila, pe o scurtă perioadă de timp, am fost numit director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Brăila, deci, practic, îi ocupasem locul. Cu siguranţă acea numire l-a deranjat şi cred că de aceea a făcut aceste demersuri, în fapt, o încercare nereuşită de a-mi lua locul la conducerea AFP Brăila", a încheiat Grosu.
Reamintim că în primăvară, ANAF a demis toţi directorii executivi ai direcţiilor judeţene a finanţelor publice, anunţând în paralel desfiinţarea posturilor şi organizarea unor evaluări pentru ocuparea posturilor de directori coordonatori. În cazul DGFP Brăila, la concurs s-au înscris Vasile Abraşu, dar şi Ilie Decă, deşi acesta anunţase iniţial că nu are de gând să candideze. Într-un final, nu s-a mai prezentat la evaluarea de la Bucureşti şi a ales să ocupe un post de conducere al unui compartiment din cadrul DGFP Brăila. Până la închiderea ediţiei, Ilie Decă nu a putut fi contactat telefonic pentru a-şi exprima punctul de vedere referitor la contra-acuzaţiile formulate de Vasile Grosu.
Ilie Decă, mutat cu serviciul prin ţară
Pe 17 martie 2008, conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a hotărât schimbarea prin rotaţie, pentru o perioadă de până la 6 luni, a 17 directori executivi din cadrul direcţiilor finanţelor publice judeţene, printre cei vizaţi fiind şi Ilie Decă. Acesta a fost numit, începând cu 1 aprilie 2008, director general adjunct al Direcţiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF, la doar două săptămâni de când aceeaşi instituţie îl detaşase pentru o perioadă de şase luni la conducerea Finanţelor din judeţul Harghita. În tot acest răstimp, la conducerea DGFP s-au perindat Liviu Constantin Ilie şi Mircea Muntean, omologii lui Ilie Decă la direcţiile finanţelor judeţene din Buzău şi, respectiv, Bacău. Primul a plecat de la Brăila după doar o lună de mandat, iar al doilea pe 15 iulie. Câteva zile mai târziu, conducerea interimară a DGFP Brăila i-a fost încredinţată şefului Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Brăila, Vasile Grosu, care, după o săptămână de şefie, a intrat în concediu şi i-a delegat competenţele directorului executiv al DGFP Brăila, Ion Cîrciumaru. După 6 luni de exod, mai precis începând cu data de 19 septembrie 2008, Ilie Decă a revenit ca titular pe funcţia de director executiv la DGFP Brăila pe care a ocupat-o din mai 1999, după ce înainte fusese director adjunct.
