Deşi s-au pompat an de an miliarde şi miliarde de lei vechi - bani publici - în fabrica de căldură, acum aflată în faliment, tot statul va achita o parte din nota de plată. De ce spunem asta? Agenţia de Şomaj, prin Fondul de garantare, va plăti foştilor angajaţi ai SC CET aproape jumătate din salariile restante, ceea ce înseamnă un efort bugetar de circa 12 miliarde de lei vechi. Asta după ce anul trecut Guvernul Ponta a alocat circa 8 miliarde de lei vechi cu titlu de salarii compensatorii disponibilizaţilor de la aceeaşi unitate. Dacă tragem linie, vom vedea că numai pe drepturi salariale statul a cheltuit sau e pe cale să cheltuiască la această companie cam 20 miliarde de lei vechi! Şi tot statul se chinuie de cealaltă parte să recupereze de la falimentara CET creanţe bugetare garantate în sumă de circa 540 miliarde de lei vechi, adică undeva la 70% din totalul masei credale.
În altă ordine de idei, cei aproape 300 de foşti angajaţi ai CET îşi vor lua "adio" de la câteva salarii restante din cauză că, în decembrie 2011, consilierii municipali i-au acordat furnizorului de gaz "Alpha Metal" garanţii peste garanţii că-şi va recupera banii de la CET. Practic, decizia din 2011 i-a asigurat "Alpha Metal"-ului un loc avantajos în tabelul creditorilor: are prioritate la îndestulare imediat după creanţele bugetare, dar înaintea creanţelor salariale.
Circa 763 miliarde de lei vechi este suma pe care creditorii falimentarei CET speră să o recupereze din lichidarea fabricii de căldură a municipalităţii. Aceasta este valoarea totală a masei credale, cu precizarea că grosul sumelor este trecut în dreptul creditorilor bugetari: Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS) - 125,9 miliarde de lei vechi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) - 110,2 miliarde şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila - 303,2 miliarde. Mai trebuie subliniat că toate aceste trei creanţe bugetare sunt garantate, în sensul că instituţiile respective deţin gaj cam pe tot ce înseamnă CET: întreaga platformă de la km 10, cu patrimoniul aferent, pornind de la cazane şi instalaţii de producere a energiei termice şi electrice până la clădiri, CAF-ul din cartierul Viziru, inclusiv sediul companiei, situat la ultimul etaj al clădirii "Ceprohart", de pe B-dul Al. I. Cuza.
În linii mari, întreaga platformă energetică de la km 10 este gajată în favoarea AVAS, plus întreaga listă de mijloace fixe, în timp ce CAF-ul din Viziru şi sediul unităţii din clădirea "Ceprohart" sunt sub sechestrul Ministerului de Finanţe prin ANAF. AVAS vrea să recupereze o datorie istorică a CET-ului către Distrigaz, consolidată la suma de 4,8 milioane USD, Ministerul de Finanţe urmăreşte recuperarea creditelor neperformante contractate de CET prin 2005 - 2006 pentru achiziţie de combustibil, în cadrul unei tranzacţii în care statul era girant. La rândul său, Fiscul local vrea să încaseze obligaţii restante către bugetul de stat consolidat. Cam acestea ar fi creanţele bugetare prinse în tabelul creditorilor CET.
Negociere cu sula-n coaste
Imediat după Finanţele locale şi atenţie! înaintea creanţelor salariale, apare în tabel furnizorul de gaz metan "Alpha Metal", cu suma de 103,7 miliarde de lei vechi. Cum este posibilă această inversiune? Lichidatorul "Continvest Insolvenţă", prin reprezentantul Angela Potop, ne explică: "Imediat după creanţele bugetare ar fi urmat creanţele salariale, numai că respectiva companie are creanţă garantată. Acum, ce să vă spun, toată lumea este îngrijorată şi vrea să-şi recupereze creanţele, iar lichidatorul va face tot posibilul".
Garanţia la care face referire Potop îşi are izvorul în decizia consilierilor municipali, la momentul decembrie 2011, de a semna un protocol cu "Alpha Metal", cu scopul de a îndupleca furnizorul să reia livrarea de gaz, astfel încât fabrica de căldură să fie repornită, iar abonaţii să primească din nou căldură.
În decembrie 2011, adică în plin sezon de iarnă, "Alpha Metal" a oprit gazul pe fondul acumulării unei datorii a CET-ului de aproape 98 miliarde de lei vechi şi a cerut garanţii peste garanţii că-şi va recupera banii. Ca să vă faceţi o idee, vă prezentăm doar câteva pasaje din protocolul semnat la vremea respectivă între CET, CLM şi "Alpha Metal". "SC CET se obligă să majoreze plăţile aferente încasărilor din energie electrică şi bonusului de cogenerare la 100%. (...) SC CET SA se obligă să constituie garanţie reală mobiliară asupra unui număr de 120.000 certificate privind emisiile de CO2 atribuite societăţii (cotaţia la bursă a unui astfel de certificat la momentul decembrie 2011 era de 11 - 12 euro - n.r.) (...) SC CET SA şi CLM Brăila se angajează să plătească lui SC Alpha Metal, la sfârşitul lunii de furnizare, contravaloarea energiei termice încasate de la instituţiile publice finanţate din bugetul local (...) Garantarea obligaţiilor de plată cu un număr de 6 Bilete la Ordin emise în alb, fără protest, de către SC CET SA, din care ultimele 3 vor fi avalizate de CLM Brăila (avalizare bilet la ordin - procedură prin care se acordă o garanţie suplimentară privind asigurarea plăţii la scadenţă a sumei înscrise în biletul la ordin - n.r.)".
Trei salarii restante acoperite din Fondul de garantare
În faţa unei astfel de situaţii, organizaţia sindicală a foştilor salariaţi ai CET s-a resemnat şi încearcă să se obişnuiască cu gândul că oamenii nu-şi vor încasa toate drepturile. "Avem în faţa noastră, ca prioritate la îndestulare, creditori care cumulează cam 84% din totalul masei credale. Aşadar, suntem conştienţi că şansele de a ne recupera drepturile restante sunt mici. Practic, statul are gaj pe întreaga platformă energetică de la km 10, pe sediu, pe mijloace fixe şi pe CAF-ul din Viziru, precum şi pe sediul societăţii. Alpha Metal are gajate toate încasările CET, inclusiv certificatele de CO2. Nouă ce să ne mai rămână? Din fericire, s-a reuşit accesarea Fondului de garantare gestionat de Agenţia de Şomaj, iar 274 de angajaţi vor primi timp de 3 luni salariile, mai precis aferente lunilor iunie, iulie şi august 2013. Astăzi (ieri -n.r.) se semnează actele, iar o parte din bani au început să le intre în conturi beneficiarilor. În total este vorba de un efort de circa 12 miliarde de lei vechi. Anterior, lichidatorul a mai achitat circa 30% din drepturile salariale aferente lunii martie", ne-a declarat liderul "Sindicatului Liber CET", Gheorghiţă Pîrlog, ceea ce înseamnă că au rămas în suspans lunile aprilie şi mai, plus diferenţa de 70% din luna martie.
Informaţia a fost confirmată şi de lichidator: "Într-adevăr, am reuşit accesarea Fondului de garantare, iar oamenii îşi vor primi banii pe lunile iunie, iulie şi august. Din valorificarea unor bunuri care nu erau gajate şi mă refer, în principal, la porţiunea din magistrala de termoficare, am achitat o parte din drepturile salariaţilor şi orice astfel de viitoare valorificări de bunuri negajate vor avea aceeaşi destinaţie. Mi-e greu, totuşi, să înaintez o previziune în ce priveşte acoperirea creanţelor salariale", a spus Angela Potop.
Reamintim că la termenul din 6 decembrie 2013, judecătorul sindic al Tribunalului Brăila, care se ocupă de dosarul CET, a admis deschiderea procedurii generale de faliment. Prin aceeaşi decizie instanţa a confirmat în calitate de lichidator judiciar pe fostul administrator judiciar, mai precis firma "Continvest Insolvenţă SPRL".
De adăugat că problemele CET s-au acutizat în ultimii ani şi au culminat în februarie 2013, când fabrica de căldură n-a mai putut prepara agent termic, după ce furnizorul de combustibil a închis definitiv robinetul din cauza datoriilor mari. În toamna trecută, CLM a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare, pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată sursa de finanţare pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Deciziile au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare a oraşului.
