Nici nu s-a început bine treaba la construirea staţiei de epurare de pe dig, că deja au apărut primele probleme. Astfel, după cum a explicat primarul Aurel Simionescu în cadrul unei conferinţe de presă, există informaţii cu privire la starea financiară a consorţiului care a câştigat licitaţia pentru realizarea acestui proiect, informaţii de natură să pună sub semnul întrebării continuarea lucrării. "În acest moment, situaţia cea mai sensibilă este la staţia de epurare, unde lucrurile nu merg bine deloc. Ne vom întâlni cu reprezentanţii firmei respective, să vedem ce se poate face. E drept, a fost şi vreme proastă şi nu s-a putut lucra, dar noi avem semnale legate de situaţia financiară a companiei, care e, se pare, destul de proastă şi nu ştim dacă vor fi în stare să continue lucrarea... Repet, ne vom întâlni şi atunci vom vedea ce e de făcut", a precizat Simionescu.
Edilul-şef a mai adăugat că în cursul săptămânii trecute reprezentanţii consorţiului au avut deja o întâlnire cu Ministerul de Finanţe şi că se încearcă găsirea unei modalităţi de prelungire a termenului de finalizare a lucrării: "«Yappi» nu au contracte numai în Brăila, ci şi în alte 4 judeţe, unde sunt în diferite stadii ale lucrărilor. Se încearcă în acest moment găsirea unei portiţe de salvare, de prelungire a termenului de executare a lucrărilor. Ideea e că, la Brăila, ei sunt deja la jumătate contractului şi nu au executat decât 12% din lucrări, pentru care au primit, cu avans cu tot, 8 milioane de euro, din cei 50 alocaţi pentru această staţie. Dacă nu se va putea prelungi termenul va trebui să vedem cine e vinovat, pentru că a existat o licitaţie cu final eşuat în 2007, a fost una în 2009 - care vedem ce rezultate are acum... Teoretic, ISPA spune că, dacă nu se atinge obiectivul proiectului, se iau banii europeni înapoi, dar să vedem acum".
Brăila ar putea fi nevoită să înapoieze zecile de milioane de euro alocaţi de Uniunea Europeană pe programul ISPA
Dacă se va dovedi că, într-adevăr, consorţiul turco - german care a câştigat licitaţia nu îşi poate duce la îndeplinire obligaţiile, atunci situaţia ar putea deveni cât se poate de dramatică pentru municipiul Brăila, care ar putea fi nevoit să înapoieze zecile de milioane de euro alocaţi de Uniunea Europeană pe programul ISPA Brăilei.
Reamintim că, prins în proiectul ISPA, cu cofinanţare europeană nerambursabilă, acest obiectiv trebuia realizat în perioada 2006 - 2008, termenul limită neputând fi prelungit mai mult de decembrie 2010. La prima licitaţie lucrarea a fost câştigată de firma "Termomecanica" Italia, iar aceasta n-a făcut, practic, aproape nimic, vreme de doi ani. În 2008, contractul cu "Termomecanica" a fost reziliat şi s-a organizat o nouă licitaţie, dar nu de către Guvernul României, cum s-a întâmplat prima dată, ci de către beneficiarul final, în speţă Compania de Utilităţi Publice (CUP) "Dunărea" Brăila. Câştigător a fost desemnat consorţiul turco-german "Sistem Yapi - Passavant" care, conform contractului, este obligat să finalizeze lucrarea într-un an şi jumătate.
Cum pe 31 decembrie 2010 Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) va înceta definitiv în România, asta înseamnă că toate proiectele finanţate prin ISPA trebuie terminate. Pentru proiectele nefinalizate, UE va cere înapoi toţi banii oferiţi ca împrumut nerambursabil. La Brăila, UE a oferit, prin ISPA, în jur de 70 de milioane de euro, pentru trei componente: finalizarea canalului colector, extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii moderne de epurare. Peste 20 de milioane de euro au fost plătiţi deja firmei "Athena" care, cu o întârziere de trei ani, a reuşit să termine lucrările la canalul colector şi la extinderea canalizării pe străzile din cartierele periferice incluse în proiect. Suma rămasă ar trebui plătită, etapizat, consorţiului care lucrează la staţia de epurare. Dacă ultima componentă a proiectului, mai exact staţia de epurare, nu va fi gata până în luna decembrie a lui 2010, Brăila ar trebui să returneze toţi banii primiţi prin ISPA, adică şi cei plătiţi pentru canalul colector şi reţeaua de canalizare. Efortul financiar ar fi cu atât mai mare cu cât CLM a contribuit deja cu 25% din valoarea lucrărilor, în conformitate cu contractul iniţial. Astfel, pe lângă zecile de milioane date firmei "Athena", pe filiera ISPA, Brăila a plătit şi alte câteva milioane de euro, din banii contribuabililor.
