La 20 de ani de la dobândirea independenţei de Moscova, statele baltice - Lituania, Estonia şi Letonia - se întreabă ce ar face NATO pentru ele dacă securitatea le-ar fi într-adevăr ameninţată, relatează AFP. Cele trei state, care împreună au 6,8 milioane de locuitori şi 20.500 militari profesionişti, au relaţii tensionate cu Rusia. Ele au obţinut independenţa în 1991, după cinci decenii de dominaţie sovietică, şi au aderat în 2004 la NATO şi UE. Responsabilii baltici subliniază că o ameliorare a raporturilor cu Moscova este de departe opţiunea lor preferată. "Cred că o situaţie de război rece nu este avantajoasă pentru nimeni", a spus lidera lituaniană Dalia Grybauskaite. "Nu este vorba că ne este teamă de ceva, dar vrem acelaşi tratament, aceeaşi aplicare a Articolului 5 pentru toate statele membre", a spus ea.
Articolul 5 al tratatului fondator NATO stipulează că un atac împotriva unuia dintre membrii săi este un atac împotriva tuturor.
Îngrijorările balticilor au fost sporite de războiul din 2008 dintre Rusia şi Georgia, fostă republică sovietică, precum şi din cauza noii doctrine militare ruse care califică drept ameninţare extinderea NATO.
