• zilele trecute, au început lucrările pe un tronson al acestei străzi care încă mai era pavat cu piatră cubică • investiția face parte din proiectul de modernizare început în 2023 care a inclus 52 de străzi și porțiuni de străzi din cartierele Chercea și Catanga * locuitorii au mai multe nemulțumiri la adresa constructorului, firma Micatis
Programul de modernizare început în anul 2023, pe baza unui contract în valoare de 6,25 milioane de euro semnat între Primăria Brăila şi Ministerul Dezvoltării, a vizat un număr de 52 străzi și tronsoane de stradă din cartierele Chercea şi Catanga. Contractul a fost câștigat la licitație de firma ”Micatis” SRL. Pe lângă refacerea fundației și asfaltarea carosabilului, proiectul a inclus şi amenajarea de spaţii verzi dar şi realizarea de canalizări pe unele străzi. Astfel, odată cu implementarea acestei investiții, cartierele respective au scăpat de pacostea gropilor şi a noroaielor.
În prezent, aproape toate străzile incluse în proiect sunt finalizate. Mai sunt totuși unele restanțe. Printre acestea se numără ultima porţiune de carosabil cu piatră cubică de pe strada Alexandru Vlahuţă, între strada Sportului (de lângă fostul TUG) şi strada Spiru Haret. De ani de zile, pe acest tronson de stradă, piatra cubică prost pusă în operă provoca probleme traficului auto, asta și din cauza denivelărilor apărute în timp. Iar odată declanşate lucrările de modernizare, au apărut situaţii şi opinii diferite, unele generate de o planificare anapoda a lucrărilor. Astfel, spre bucuria dar şi mirarea localnicilor, prima dată, înainte de refacerea carosabilului, au fost asfaltate trotuarele, dar fără a se amenaja unitar și spațiile verzi. Din această cauză, perimetrele cu flori alternează cu spaţiile verzi ajunse loc de parcare până în gard; au apărut împrejmuiri inestetice; se cultivă şi legume irigate prin picurare; sunt şi spaţii verzi ajunse terenuri aride etc. Deci, vorba proverbului: “câte bordeie, atâtea obicee” pe domeniul public.
Controversa recuperării şi utilizării bordurilor și pietrei cubice
Revenind la lucrările de modernizare care au debutat zilelele trecute, pe șantier se poate observa o discordanță între ritmul foarte intens la decopertare a străzii Vlahuţă, între Sportului şi Spiru Haret, și ritmul de încărcare a deșeurilor inerte rezultate. Astfel, zilele trecute, o coloană întreagă de autobasculante de mare capacitate aşteptau să fie umplute doar cu un excavator pe şenile având cupa 1,5 metri cubi... Și un alt aspect comentat negativ de locatarii străzii la adresa constructorului ”Micatis”: dincolo de câteva grămezi de pavele curate, odată cu pământul decopertat pentru aşternerea diferitelor straturi de piatră ce vor da rezistenţă străzii, excavatorul încărca de-a valma şi cantităţi foarte mari de piatră cubică.
În ordine, la aspectele constatate, un reprezentant al Primăriei ne-a răspuns: “Dacă firma constructoare nu va mai veni cu încă un utilaj de încărcare, va suporta consecinţele nerespectării termenului de execuţie. În ceea ce privește piatra cubică, este treaba constructorului cum procedează, dar nu cred că va face ceva ilegal cu ea. Numai pavelele netede şi de calitate se vor păstra în depozitul CUP Dunărea, pentru o eventuală utilizare a lor la monumente istorice, în Centrul Vechi sau unde are loc vreo avarie. Iar piatra necorespunzătoare intră la categoria “deşeu de şantier” sau poate fi încorporată acum în aşternutul de sub asfaltul nou turnat”.
În ţările şi oraşele civilizate, pieţele publice, parcurile şi diverse străzi sunt pavate cu piatră cubică de sute de ani. Din mai multe motive: păstrarea specificului arhitectural, istoric şi cultural; întreţinerea facilă în cazul unor avarii; ajungerea apelor pluviale la pânza freatică şi rădăcinile copacilor, evitarea asfaltului care emană căldură și tot felul de substanțe nocive etc. Ce-i drept, pentru pavarea cu piatră cubică este nevoie şi de pietrari/pavagii de profesie, care la Brăila cam lipsesc din peisaj...
