Sistemul votului uninominal majoritar in doua tururi este cel sustinut de presedintele Traian Basescu. Este varianta care sprijina partidele mari, puternice, dar care dezavantajeaza partidele mici. Este practicata in putine tari europene si poate duce la framintari sociale tocmai pentru ca nu toti cetatenii sint reprezentati in spectrul politic.
In cazul sistemului electoral propus de presedintele Traian Basescu, daca intr-un judet trebuie alesi 10 deputati, judetul se imparte in 10 colegii uninominale, in fiecare dintre acestea, fiecare partid politic urmind a propune un candidat. In fiecare colegiu uninominal, alegerile sint cistigate de candidatul care obtine mai mult de 50% din voturile exprimate. Acolo unde nici un candidat nu obtine acest procent, se organizeaza un al doilea tur de scrutin la care participa primii doi candidati. De fapt, este vorba de acelasi sistem folosit pentru alegerea primarilor.
Diferenta intre sistemul propus de presedintele Basescu (propus si de PSD acum ceva vreme) si cel propus de Asociatia Pro Democratia (APD) consta tocmai in faptul ca vine cu o componenta proportionala in faza de atribuire a mandatelor, astfel incit procentul de mandate obtinut de un partid prin candidatii sai sa fie cit mai aproape de procentul de voturi obtinut de partidul respectiv. APD a realizat simulari ale sistemului propus, pornind de la rezultatele alegerilor din 2000 si 2004 si s-a dovedit ca aceasta asigura proportionalitatea. Totusi, nici varianta APD nu poate elibera in intregime Parlamentul de "tirania celor 322". Sistemul majoritar cu doua tururi de scrutin se bazeaza pe principiul eficientei in guvernare si al controlului exercitat de cetateni. Un astfel de reprezentant inregistreaza toate doleantele cetatenilor, insa decizia finala o lua singur, bazindu-se pe judecata proprie.
La sfirsitul mandatului, cetateanul poate evalua daca reprezentantul a procedat potrivit intereselor sale si ii poate acorda inca un vot la urmatoarele alegeri.
Avantajele acestui sistem sunt: reprezentanti mai responsabili, partidele au mai putin control in teritoriu, raspunderea apartine unei persoane, si nu unui partid. Sistemul incurajeaza bipartidismul si guvernele monocolore. Astfel, nu ar mai fi coalitii, ci se va sti cine se afla la guvernare si cine trebuie pedepsit sau rasplatit la alegeri, prin vot.
Studiu de caz
Asadar, potrivit sistemului majoritar in doua tururi, in cadrul unui colegiu uninominal, dupa primul tur de scrutin, avem candidatul A cu 51% din voturi si candidatul B cu 49% din voturi. Prin urmare, candidatul A este declarat cistigator si nu se mai organizeaza un al doilea tur de scrutin. El a primit voturile a 51% din populatie, adica, in acest moment, doar 51% din populatia colegiului este reprezentata in Parlament.
Restul de 49% de cetateni ramin nereprezentati. Sustinatorii sistemului spun insa ca acesti 49% nu ramin nereprezentati, ci mai degraba optiunile lor nu se regasesc in Parlament. Regula face ca treptat cetatenii sa se indrepte catre partide mari care conteaza in ecuatia electorala.
Situatia creata nu arata o majoritate covirsitoare care este reprezentata, ci mai degraba o mare parte din alegatori (49% din populatie reprezinta totusi destul de mult), care ramin nereprezentati.
O alta situatie este cea in care avem trei candidati in cadrul unui colegiu uninominal. In primul tur de scrutin, candidatul A a obtinut 32% din voturi, candidatul B - 46% din voturi si candidatul C - 22% din voturi. In acest caz, vor merge in turul doi doar candidatul A si B. In al doilea tur de scrutin se va intimpla acelasi lucru ca in exemplul de mai sus, adica o majoritate relativa a populatiei va ramine nereprezentata in structurile legislative, varianta Basescu fiind in imposibilitatea de a asigura reprezentarea intregii populatii.
Politica nu poate fi redusa la doua partide
Sistemul majoritar in doua tururi a fost introdus de generalul de Gaulle in 1958 in urma unei lovituri de stat constitutionale. El trebuia sa consolideze, alaturi de modificarile constitutionale, puterea presedintelui. "Nu doar ca a distrus intreg sistemul de partide francez, dar a mutat politica in strada. In 1968 studentii francezi au iesit in strada si au ridicat baricade, ca sa dau exemplul cel mai celebru. Iar presedintia lui Chirac a fost presarata de nenumarate greve si tulburari de strada. Si nici Sarkozy nu se simte prea bine deoarece, bazindu-se pe o "majoritate fabricata", guvernele legifereaza fara sa negocieze. In 2002 cu 33% din voturi Chirac a obtinut 62% din locuri. In 2007 Sarkozy, cu 39% din voturi, a obtinut 55% din locuri. Si, privind de sus, de la inaltimea mincinoasa a majoritatii fabricate, guvernele si presedintii francezi, legifereaza cu toate riscurile. Asa a fost "contractul de prima angajare" in 2006, asa este si legea autonomei universitare sau a pensiilor in aceasta toamna. Mutind politica in strada, acest sistem iroseste energiile Frantei. Si, tocmai de aceea Comitetul Balladur a propus acum doua saptamini, iar Sarkozy a acceptat, ca sistemul electoral sa se proportionalizeze", ne-a declarat analistul politic Cristian Pirvulescu.
Un alt aspect este legat de sistemele politice din tari cu democratie consolidata cum sint Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, sisteme care sint, de fapt, federatii de partide. "Nu doar Romania, dar nici o tara nu e pregatita sa fie condusa de doua partide. Politica, ca si viata, nu poate fi redusa doar la alb si negru. Bipartidismul e o exceptie, dar si o maladie a democratiei. El nu simplifica decit in aparenta. In Statele Unite partidele sint, de fapt, federatii de grupuri politice foarte diverse. Iar in Marea Britanie, in Parlament sint reprezentate dupa ultimele alegeri 11 partide. Problema nu e bipartidismul, ci reducerea la absurd a politicii", a spus Cristian Pirvulescu.
In general, se considera ca sistemele electorale bazate pe circumscriptii uninominale ar fi mai transparente decit celelalte. Corectitudinea si transparenta nu depind doar de sistemul electoral, ci mai ales de ceea ce se numeste cu un termen destul de imprecis mentalitate.
Sistemul majoritar favorizeaza partidele mari si puternice
Deputatul PSD, Mihai Tudose, spune ca sistemul majoritar are ca parte buna reprezentativitatea pe care o capata cel ales. "Partea rea este ca favorizeaza doar partidele mari si puternice. Se poate ajunge ca in Parlament sa fie doar 2, 3 partide, ceea ce nu e foarte bine pentru democratie. Nu cred ca este o idee buna sa facem un experiment general cu votul uninominal. Ar fi putut fi initiat la Camera Deputatilor sau la Senat. Nu cred ca putem face experimente cu toata tara. De 8 ani de zile vorbim de necesitatea votului uninominal, s-au exprimat doar opinii pro si contra ideii de uninominal, dar nu s-a discutat punctual despre cele doua sisteme. Corect ar fi fost ca formula sa se definitiveze de catre clasa politica in colaborare cu societatea civila, cu consultanta internationala.
Pentru ambele forme punem caruta inaintea calului. Pe de alta parte, nu a fost gasita o formula prin care milioanele de romani din exterior sa poata vota", a spus Mihai Tudose. Acesta este nemultumit de faptul ca o propunere legislativa atit de importanta cum este cea referitoare la votul uninominal nu a fost dezbatuta in Parlament.
In cazul sistemului electoral propus de presedintele Traian Basescu, daca intr-un judet trebuie alesi 10 deputati, judetul se imparte in 10 colegii uninominale, in fiecare dintre acestea, fiecare partid politic urmind a propune un candidat. In fiecare colegiu uninominal, alegerile sint cistigate de candidatul care obtine mai mult de 50% din voturile exprimate. Acolo unde nici un candidat nu obtine acest procent, se organizeaza un al doilea tur de scrutin la care participa primii doi candidati. De fapt, este vorba de acelasi sistem folosit pentru alegerea primarilor.
Diferenta intre sistemul propus de presedintele Basescu (propus si de PSD acum ceva vreme) si cel propus de Asociatia Pro Democratia (APD) consta tocmai in faptul ca vine cu o componenta proportionala in faza de atribuire a mandatelor, astfel incit procentul de mandate obtinut de un partid prin candidatii sai sa fie cit mai aproape de procentul de voturi obtinut de partidul respectiv. APD a realizat simulari ale sistemului propus, pornind de la rezultatele alegerilor din 2000 si 2004 si s-a dovedit ca aceasta asigura proportionalitatea. Totusi, nici varianta APD nu poate elibera in intregime Parlamentul de "tirania celor 322". Sistemul majoritar cu doua tururi de scrutin se bazeaza pe principiul eficientei in guvernare si al controlului exercitat de cetateni. Un astfel de reprezentant inregistreaza toate doleantele cetatenilor, insa decizia finala o lua singur, bazindu-se pe judecata proprie.
La sfirsitul mandatului, cetateanul poate evalua daca reprezentantul a procedat potrivit intereselor sale si ii poate acorda inca un vot la urmatoarele alegeri.
Avantajele acestui sistem sunt: reprezentanti mai responsabili, partidele au mai putin control in teritoriu, raspunderea apartine unei persoane, si nu unui partid. Sistemul incurajeaza bipartidismul si guvernele monocolore. Astfel, nu ar mai fi coalitii, ci se va sti cine se afla la guvernare si cine trebuie pedepsit sau rasplatit la alegeri, prin vot.
Studiu de caz
Asadar, potrivit sistemului majoritar in doua tururi, in cadrul unui colegiu uninominal, dupa primul tur de scrutin, avem candidatul A cu 51% din voturi si candidatul B cu 49% din voturi. Prin urmare, candidatul A este declarat cistigator si nu se mai organizeaza un al doilea tur de scrutin. El a primit voturile a 51% din populatie, adica, in acest moment, doar 51% din populatia colegiului este reprezentata in Parlament.
Restul de 49% de cetateni ramin nereprezentati. Sustinatorii sistemului spun insa ca acesti 49% nu ramin nereprezentati, ci mai degraba optiunile lor nu se regasesc in Parlament. Regula face ca treptat cetatenii sa se indrepte catre partide mari care conteaza in ecuatia electorala.
Situatia creata nu arata o majoritate covirsitoare care este reprezentata, ci mai degraba o mare parte din alegatori (49% din populatie reprezinta totusi destul de mult), care ramin nereprezentati.
O alta situatie este cea in care avem trei candidati in cadrul unui colegiu uninominal. In primul tur de scrutin, candidatul A a obtinut 32% din voturi, candidatul B - 46% din voturi si candidatul C - 22% din voturi. In acest caz, vor merge in turul doi doar candidatul A si B. In al doilea tur de scrutin se va intimpla acelasi lucru ca in exemplul de mai sus, adica o majoritate relativa a populatiei va ramine nereprezentata in structurile legislative, varianta Basescu fiind in imposibilitatea de a asigura reprezentarea intregii populatii.
Politica nu poate fi redusa la doua partide
Sistemul majoritar in doua tururi a fost introdus de generalul de Gaulle in 1958 in urma unei lovituri de stat constitutionale. El trebuia sa consolideze, alaturi de modificarile constitutionale, puterea presedintelui. "Nu doar ca a distrus intreg sistemul de partide francez, dar a mutat politica in strada. In 1968 studentii francezi au iesit in strada si au ridicat baricade, ca sa dau exemplul cel mai celebru. Iar presedintia lui Chirac a fost presarata de nenumarate greve si tulburari de strada. Si nici Sarkozy nu se simte prea bine deoarece, bazindu-se pe o "majoritate fabricata", guvernele legifereaza fara sa negocieze. In 2002 cu 33% din voturi Chirac a obtinut 62% din locuri. In 2007 Sarkozy, cu 39% din voturi, a obtinut 55% din locuri. Si, privind de sus, de la inaltimea mincinoasa a majoritatii fabricate, guvernele si presedintii francezi, legifereaza cu toate riscurile. Asa a fost "contractul de prima angajare" in 2006, asa este si legea autonomei universitare sau a pensiilor in aceasta toamna. Mutind politica in strada, acest sistem iroseste energiile Frantei. Si, tocmai de aceea Comitetul Balladur a propus acum doua saptamini, iar Sarkozy a acceptat, ca sistemul electoral sa se proportionalizeze", ne-a declarat analistul politic Cristian Pirvulescu.
Un alt aspect este legat de sistemele politice din tari cu democratie consolidata cum sint Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, sisteme care sint, de fapt, federatii de partide. "Nu doar Romania, dar nici o tara nu e pregatita sa fie condusa de doua partide. Politica, ca si viata, nu poate fi redusa doar la alb si negru. Bipartidismul e o exceptie, dar si o maladie a democratiei. El nu simplifica decit in aparenta. In Statele Unite partidele sint, de fapt, federatii de grupuri politice foarte diverse. Iar in Marea Britanie, in Parlament sint reprezentate dupa ultimele alegeri 11 partide. Problema nu e bipartidismul, ci reducerea la absurd a politicii", a spus Cristian Pirvulescu.
In general, se considera ca sistemele electorale bazate pe circumscriptii uninominale ar fi mai transparente decit celelalte. Corectitudinea si transparenta nu depind doar de sistemul electoral, ci mai ales de ceea ce se numeste cu un termen destul de imprecis mentalitate.
Sistemul majoritar favorizeaza partidele mari si puternice
Deputatul PSD, Mihai Tudose, spune ca sistemul majoritar are ca parte buna reprezentativitatea pe care o capata cel ales. "Partea rea este ca favorizeaza doar partidele mari si puternice. Se poate ajunge ca in Parlament sa fie doar 2, 3 partide, ceea ce nu e foarte bine pentru democratie. Nu cred ca este o idee buna sa facem un experiment general cu votul uninominal. Ar fi putut fi initiat la Camera Deputatilor sau la Senat. Nu cred ca putem face experimente cu toata tara. De 8 ani de zile vorbim de necesitatea votului uninominal, s-au exprimat doar opinii pro si contra ideii de uninominal, dar nu s-a discutat punctual despre cele doua sisteme. Corect ar fi fost ca formula sa se definitiveze de catre clasa politica in colaborare cu societatea civila, cu consultanta internationala.
Pentru ambele forme punem caruta inaintea calului. Pe de alta parte, nu a fost gasita o formula prin care milioanele de romani din exterior sa poata vota", a spus Mihai Tudose. Acesta este nemultumit de faptul ca o propunere legislativa atit de importanta cum este cea referitoare la votul uninominal nu a fost dezbatuta in Parlament.
