Aproape 12,5 milioane lei, echivalentul a circa 3 milioane de euro, acesta este prejudiciul total estimat de Curtea de Conturi în urma controalelor şi auditurilor efectuate anul trecut la instituţiile publice locale. Valoarea este în creştere spectaculoasă, de circa 2,5 ori, faţă de rezultatul din 2013, când se discuta despre sume totalizând 4,8 milioane lei. În mod surprinzător, "vedetele" din anii trecuţi, gen Primăria Brăila sau Consiliul Judeţean, unde devenise o obişnuinţă consemnarea unor abateri de ordinul sutelor de mii de lei, sunt acum aproape curate "ca lacrima": prejudiciul descoperit la municipiu este de doar 3.000 lei, în timp ce la CJ Brăila nu apare nimic. În schimb, s-au descoperit probleme majore în cazul Liceului Agricol (8,9 milioane lei), dar şi la Primăriile Ianca (1,35 milioane lei) şi Frecăţei (0,75 milioane lei), precum şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă (0,4 milioane lei). De unde provin aceste prejudicii? Din nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor sau, altfel spus, cheltuirea banului public după bunul plac al celor care sunt la butoane şi au drept de decizie.
Cel mai recent raport anual de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila descrie un veritabil dezastru atunci când discută despre cum a fost gestionată averea municipiului şi a judeţului. Peste tot în cuprinsul raportului sunt prezentate nereguli peste nereguli descoperite în urma verificărilor făcute anul trecut şi vizând activitatea instituţiilor pe anul 2013. Discutând numai de prejudicii, suma cea mai mare este consemnată în dreptul Liceului Tehnologic "G. K. Constantinescu" (fostul liceu agricol), aproape 9 milioane lei, prejudiciu generat de eşuarea unei investiţii pe bani publici vizând reabilitarea şi modernizarea unităţii de învăţământ. Pe locul 2 se situează Primăria Ianca - aproape 1,35 milioane lei, gaură creată în urma gestionării incorecte a cheltuielilor pe un program investiţional de modernizare a drumurilor şi străzilor din oraş, atribuit în 2008 unei firme din Bucureşti, între timp radiată din Registrul Comerţului. În fine, sume consistente au fost consemnate şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, precum şi la Primăria de la Frecăţei, circa 0,4 milioane lei, respectiv - 0,75 milioane lei.
"Din punct de vedere al impactului asupra veniturilor bugetare, cât şi din punct de vedere al frecvenţei, cele mai relevante abateri privesc stabilirea, evidenţierea şi urmărirea încasării veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege, cu consecinţa diminuării veniturilor şi, implicit, a obligaţiilor financiare către bugetul local. Abaterile generatoare de prejudicii se referă în 72 de cazuri (86,11 % din totalul abaterilor generatoare de prejudicii) la nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor, estimându-se plăţi nelegale în cuantum de 11,535 milioane lei", se punctează în raportul CC Brăila.
La celălalt pol, cu prejudicii mici se remarcă, de exemplu, Primăria Brăila - 3.000 lei, Primăria Bărăganu - 14.000 lei, Primăria Cazasu - 45.000 lei, Primăria Ciocile - 72.000 lei, Primăria Roşiori - 34.000 lei, Primăria Siliştea - 27.000 lei, Primăria Ulmu - 60.000 lei, Primăria Vădeni - 8.000 lei, Primăria Victoria - 17.000 lei, Biblioteca "Panait Istrati" - 3.000 lei, Colegiul Naţional "Ana Aslan" - 20.000 lei şi Muzeul Brăilei - 68.000 lei. Cu prejudiciu zero apare, în primul rând, Consiliul Judeţean Brăila, precum şi primăriile Măraşu, Stăncuţa şi Traian, dar şi Administraţia Pieţelor şi Târgurilor, SC "Braicar", "Compania de Utilităţi Publice" Dunărea, Căminul de persoane vârstnice "Lacu Sărat", Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Colegiile "Ion Ghica", "N. Bălcescu" şi "Edmond Nicolau", dar şi Liceul cu Program Sportiv, Liceul Pedagogic "D.P. Perpessicius", Liceul Tehnologic "G. Moisil", Liceul Teoretic "Mihail Sebastian", Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" şi Spitalul Orăşenesc Făurei.
În anul 2013, bugetele locale au fost "văduvite" de peste 20 milioane lei!
Înainte de a merge mai departe cu prezentarea raportului, facem precizarea că, anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 54 de acţiuni de audit şi control, dintre care 34 misiuni de audit financiar, 17 acţiuni de control şi 5 misiuni de audit al performanţei. Toate aceste acţiuni au vizat Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Brăila, o primărie orăşenească, 18 primării comunale, 57 ordonatori terţiari de credite, o regie autonomă şi 3 societăţi comerciale de interes local.
Dar să vedem care sunt principalele constatări ale Curţii de Conturi în urma controalelor de anul trecut pe la instituţii. Raportul menţionează că, urmare a acţiunilor de audit şi control, "constatările identificate au relevat 543 de abateri cu valori totale de 208,54 milioane lei, din care: venituri suplimentare de 7,96 milioane lei, prejudicii de 12,47 milioane lei, şi abateri cu caracter financiar contabil de 188,11 milioane lei. În anul 2013, bugetele locale au fost lipsite de suma de 20,43 milioane lei, din care: venituri suplimentare cuvenite acestora în cuantum de 7,96 milioane lei, ceea ce reprezintă 38,96% şi finanţarea unor cheltuieli fără respectarea reglementărilor legale, în sumă de 12,47 milioane lei, respectiv 61,04%", se arată în raportul Curţii.
Liceul Agricol nu s-a obosit să se apere în instanţă
Intrând acum în detalii, vă propunem să vedem ce a descoperit Curtea la primele 4 instituţii verificate cu cele mai mari prejudicii stabilite. Aşa cum spuneam, primul pe listă este Liceul Agricol, actualul Liceu Tehnologic "G. K. Constantinescu", unde, după ce au tras linie, inspectorii au arătat că există un prejudiciu de peste 8,9 milioane lei, după care au calculat venituri suplimentare 128.000 lei, şi abateri financiar-contabile de 83.000 lei. De unde provine prejudiciul de 8,9 milioane lei? După cum rezultă din raportul Curţii, din "constituirea de obligaţii financiare, în sarcina instituţiei, în baza Sentinţei civile nr. 271/21.12.2012 emise de Tribunalul Brăila, în dosarul 5303/113/2012, în condiţiile nereprezentării instituţiei în instanţă şi a neformulării căilor de atac (prejudiciu estimat la 7,628 milioane lei - n.r.); plăţi nelegale, efectuate în anul 2009, reprezentând materiale procurate nepuse în operă de către antreprenor la data procurării şi nici ulterior, aferente obiectivului de investiţii Lucrări de construcţii, instalaţii, şarpante etc pentru reabilitarea Grupului Şcolar (clădire, şcoală, internate, cantină) şi construcţia nouă - Săli clasă în cadrul lucrărilor de realizare a campusului şcolar (prejudiciu estimat la 1,123 milioane lei - n.r.); constituirea de obligaţii financiare reprezentând contravaloare energie electrică, penalităţi şi cheltuieli de judecată, în sarcina instituţiei, în baza Sentinţei civile nr. 4060/22.05.2013 pronunţată de Judecătoria Brăila, în dosarul nr. 1620/196/2013 în condiţiile nereprezentării instituţiei în instanţă şi a neformulării căilor de atac, potrivit legii (prejudiciu estimat la 150.000 lei)".
O idee bună, transpusă aiurea în practică!
Problema prejudiciului de 8,9 milioane de lei îşi are originea într-un proiect investiţional, demarat prin 2008, ce promitea ca, la final, unitatea de învăţământ să fie dotată cu unul dintre cele mai moderne campusuri şcolare din România. Şcoala avea şi în continuare are nevoie să fie modernizată şi de aceea în 2008 a fost inclusă în programul foarte generos de campusuri şcolare susţinut financiar de Guvernul României prin Ministerul Educaţiei. Contractul a fost semnat cu firma "Alco Plus", cea care a câştigat licitaţia. Deşi în 2009, pe fondul crizei, era din ce în ce mai clar că bani nu vor mai veni, lucrările de reabilitare au continuat, fiind stopate abia la sfârşitul lunii august. De la acel moment până în iulie 2012, firma nu a emis niciun fel de factură, deşi în august 2011 a fost declarată insolvenţa firmei "Alco Plus", iar în aprilie 2012 s-a declanşat falimentul. Abia în iulie au fost facturate prima dată lucrări în valoare de 7,7 milioane de lei, însă factura a fost stornată la sfârşitul lunii iulie, pentru că şcoala a anunţat firma că nu are fonduri. În documentele contabile ale şcolii a fost găsită însă o altă factură, emisă în septembrie 2012, pentru aceeaşi sumă, care nu a mai fost stornată. În baza acesteia, deşi nu a fost semnată şi deci asumată de conducerea şcolii, firma a dat în judecată instituţia şi a câştigat în instanţă dreptul de a executa silit unitatea de învăţământ. Interesant de menţionat este şi faptul că, din motive încă necunoscute, la proces şcoala nu a fost reprezentată de nimeni, aşa că firma a prezentat dovezile considerate de ea necesare şi a câştigat, iar acum şcoala a rămas cu o gaură în buget de peste 8 milioane lei.
În afară de aceste nereguli, inspectorii au mai semnalat nestabilirea şi neîncasarea de venituri cuvenite instituţiei din relaţia cu terţii pe baza unor contracte de asociere în participaţiune.
Faţă de toate neregulile semnalate de Curte, actuala conducere a instituţiei de învăţământ a fost rezervată în comentarii, dar a punctat că măsurile dispuse vor fi duse la îndeplinire. "Noi, conform deciziei Curţii de Conturi, suntem obligaţi să luăm măsurile indicate în raport, atât în problema proiectului de reabilitare, cât şi a celorlalte deficienţe descoperite. Trebuie să transmitem până pe 30 martie ce măsuri am luat. În privinţa proiectului de reabilitare, procesul este încă în derulare şi nu pot să fac niciun comentariu", ne-a declarat directorul liceului, Ramona Chiper. Ideea a fost reiterată şi de inspectorul şcolar general, Iulian Danielescu, acesta subliniind în plus faptul că "Problemele găsite acolo sunt vechi, dinainte de momentul preluării conducerii liceului de către Ramona Chiper. Sarcina noastră este aceea de a monitoriza modul în care este respectat acest raport al Curţii de Conturi, iar punctele prevăzute să fie remediate de unitatea de învăţământ".
Investiţii publice cu probleme la Ianca
Pe locul 2 se situează Primăria Ianca - aproape 1.35 milioane lei, prejudiciu creat în urma gestionării incorecte a cheltuielilor pe un program investiţional de modernizare a drumurilor şi străzilor din oraş, atribuit în 2008 unei firme din Bucureşti, între timp radiată din Registrul Comerţului. Mai detaliat, în raportul Curţii se face referire la "Efectuarea de plăţii din finanţarea rambursabilă internă, fără documente justificative privind realitatea lucrărilor executate, la obiectivul de investiţii Proiectare şi execuţie lucrării de construcţii - Viabilizare drum comunal, străzi, alei carosabile şi trotuare în oraşul Ianca (cu un prejudiciu estimat la 0,914 milioane lei - n.r.)", precum şi la "acceptarea la plată a contravalorii lucrării de aşternere covor asfaltic, pentru suprafeţe majorate faţă de suprafaţa prevăzută în proiectul tehnic al aceluiaşi obiectiv de investiţii", pentru care prejudiciul calculat a fost de 0,438 milioane lei. Primarul oraşului Ianca, George Chiriţă, nu a răspuns, ieri, la telefon, pentru a-şi exprima un punct de vedere referitor la concluziile Curţii.
Prejudiciu de peste 0,75 milioane lei la Frecăţei
Şi în cazul Primăriei de la Frecăţei inspectorii au stabilit un prejudiciu important ca valoare 752.000 lei, în principal generat de implementarea proiectului investiţional "Reabilitare şi extindere alimentare cu apă", vizând localităţile Frecăţei, Agaua, Titcov şi Salcia. Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii organizate de comună în anul 2009 către o firmă din Buzău (SC "Concas" SA), contra sumei de 7,24 milioane lei, fără TVA. În detaliu, raportul spune că s-a creat un prejudiciu de 692.000 lei prin dublă plată a unor lucrări de investiţii în cadrul proiectului menţionat anterior. De asemenea, raportul mai arată că s-au mai efectuat plăţi "fără justă cauză reprezentând contribuţii şi TVA cuprinse în situaţiile de lucrări, fără ca executantul să le datoreze bugetului consolidat (prejudiciu estimat la 32.000 lei - n.r.); plăţi nelegale de servicii de contabilitate şi taxă pentru studii superioare - 11.000 lei; efectuarea de plăţi pentru lucrări de organizare de şantier neexecutate - 9.000 lei; plăţi nedatorate ca urmare a aplicării în situaţii de lucrări a unor cote şi contribuţii nelegale - 7.000 lei; nefacturarea şi neîncasarea veniturilor din redevenţă - 6.000 lei; cheltuieli cu naveta decontate nelegal personalului didactic auxiliar - 2.000 lei; plata nelegală reprezentând TVA aferentă asigurărilor CASCO, prevăzută nelegal în contractul de leasing financiar 31939/08.06.2011 - 2.000 lei".
Contactat telefonic, primarul de la Frecăţei, liberalul Ionel Bălan, a explicat că a făcut deja demersurile pentru a recupera o parte din banii imputaţi de Curte pe lucrarea de investiţii privind reabilitarea şi extinderea reţelei de apă în comună. "Într-adevăr, există o concluzie nefavorabilă nouă în raport în care se discută despre o dublă plată a unor lucrări. Contractul a fost încheiat în 2009, când eu nu eram primar şi a trebuit apoi să preiau din mers lucrurile. Ce pot să spun este că noi am chemat contractorul general, firma buzoiană Concas, şi am făcut punctajul cu dumnealor şi pentru o parte din bani ne-am înţeles cu dumnealor şi ni i-au dat înapoi. Pentru restul însă, nu. Aşa că, vom fi nevoiţi, cel mai probabil, să deschidem o acţiune în instanţă ca să ne conformăm astfel măsurilor dispuse prin actul de control al Curţii de Conturi", ne-a declarat Bălan, adăugând că restul neregulilor depistate au fost, sau sunt pe cale de a fi remediate.
353.000 lei, plăţi nelegale la Spitalul Judeţean
În fine, probleme au fost descoperite şi în activitatea, gestiunea şi contabilitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, în cazul căruia inspectorii Curţii au stabilit un prejudiciu de 598.000 lei. Iată şi câteva dintre neregulile semnalate în raport: "Nestabilirea de venituri proprii cuvenite ca urmare a închirierii unor spaţii aflate în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, corp D (bloc alimentar şi spălătorie), sau a închirierii unor mijloace fixe şi obiecte de inventar şi debite aferente consumurilor de utilităţi potrivit contractelor de prestări servicii încheiate - 129.000 lei (este vorba despre contractul cu SC "Titan Edilitara - n.r.); neactualizarea anuală a veniturilor din închirierea unor spaţii aflate în incinta Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, folosite de către prestatorii serviciilor medicale şi nemedicale externalizate şi nestabilirea de penalităţi de întârziere, potrivit clauzelor contractuale - 130.000 lei; efectuarea de plăţi nelegale la cheltuielile de personal, reprezentând depăşirea limitei maxime de 85% prevăzută de cap. II, art. 7, alin. (1), lit. b) din anexa III la Legea nr. 284/2010 aferentă sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, pentru salariaţii din cadrul secţiilor Anatomie patologică şi Medicină legală - 353.000 lei".
Contactat de reporterii "Obiectiv, Ştefan Fusea, patronul de la "Titan Edilitara", a explicat că nu a fost vorba de reavoinţă în relaţia cu unitatea spitalicească şi a subliniat că şi-a reglat fără probleme conturile cu instituţia medicală. "Noi plăteam chirii la un anumit nivel, însă la un moment dat Consiliul Judeţean a majorat preţurile şi tarifele. După verificările de la Curtea de Conturi a rezultat că avem de dat nişte sume în plus, care ne-au fost facturate şi le-am achitat fără probleme", a spus sursa citată.
Concluziile Curţii: mare atenţie la cheltuirea banului public!
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că "acţiunile de control şi misiunile de audit desfăşurate la nivelul Camerei de Conturi Brăila relevă o serie de neregularităţi în modul de formare, administrare şi utilizare a resurselor publice, fiind necesare măsuri pentru instituirea unui management orientat spre atingerea rezultatelor şi gestionarea transparentă a resurselor bugetare. Aşa după cum rezultă şi din prezentul raport, neregulile constatate în privinţa modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public şi a situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale evidenţiază o insuficientă preocupare a autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în cheltuirea fondurilor publice.
În vederea înlăturării abaterilor financiar contabile constatate cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice la entităţile locale, Camera de Conturi Brăila a emis un număr de 23 decizii, cuprinzând 191 măsuri, pe care le-a transmis spre implementare conducerii entităţilor verificate". (Vom reveni)
Primăria Brăila şi Consiliul Judeţean au ieşit bine la controlul Curţii
• asta nu înseamnă că nu au fost semnalate totuşi probleme, ci doar că au fost mult mai puţine faţă de anii precedenţi
Pentru prima dată în ultimii ani, Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila au ieşit foarte bine în urma controlului de la Curtea de Conturi. De exemplu, dacă anul trecut Primăriei Brăila i se imputase un prejudiciu estimat la 870.000 lei, în actualul raport suma este consistent mai mică 24.000 lei, din care doar 3.000 lei din activitatea proprie, restul provenind de la ordonatori de credit terţiari din subordine gen licee, şcoli generale şi grădiniţe. În schimb, i-au fost calculate venituri suplimentare în cuantum de 104.000 lei, din "nestabilirea, neînregistrarea şi neurmărirea spre încasare a veniturilor datorate din taxă/viză anuală de autorizare de titularii de autorizaţii de alimentaţie publică (cod CAEN, 5610 - restaurante şi 5630 - baruri), care nu s-au prezentat pentru vizarea autorizaţiilor emise acestora în anul 2013 şi în perioada 2007- 2012".
În ce priveşte Consiliul Judeţean, în raport nu apare vreun pejudiciu creat şi nici nu au fost stabilite venituri suplimentare. Totuşi se vorbeşte despre abateri financiar-contabile în cuantum de aproape 1,6 milioane lei generate de înregistrarea eronată în videnţa contabilă a rezultatelor reevaluării unor bunuri din domeniul privat al Consiliului Judeţean.
