Adună zilele, înmulţeşte realizările şi păşeşte spre un viitor strălucit. La numai 24 de ani, un brăilean este doctorand în matematică aplicată şi computaţională, la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii. La 20 de ani, şi-a publicat primele lucrări în reviste de specialitate în urma cercetărilor făcute. Şi tot la 20 de ani, a început cercetarea alături de faimoşi matematicieni. Este vorba despre Mihai Cucuringu, fost elev al Colegiului Naţional "Gh. M. Murgoci", care acum îşi doreşte cu ardoare să găsească răspunsuri pentru necunoscutele matematicii. Şi pentru că visul lui Mihai nu rămâne la stadiul de dorinţă, el cercetează deja, de doi ani, la Princeton, corectarea şi completarea matricilor de rang mic, probleme de geometria distanţelor în spectroscopia rezonanţei magnetice nucleare, aplicaţii ale teoriei grafurilor şi combinatoricii şi teoria informaticii. Mai pe înţelesul tuturor, Mihai încearcă să recupereze sau să completeze o informaţie. Deja, tânărul brăilean a reuşit să facă câteva descoperiri importante în domeniul său. Împreună cu profesorul îndrumător, Mihai a găsit nişte algoritmi care completează şi corectează matrici de dimensiuni foarte mari, incomplete. "Eu acum încerc să vin cu lucruri noi şi să aduc îmbunătăţiri în domeniul meu de cercetare, ca la final să le adun pe toate şi să îmi fac teza de doctorat. Pentru a înţelege cât mai bine ce fac eu am să vă dau un exemplu. Una dintre aplicaţiile acestui tip de algoritmi este în domeniul biologiei structurale, unde pentru a înţelege mai bine funcţiile unei proteine, se urmăreşte aflarea structurii 3D a acesteia. Cu alte cuvinte, se doreşte aflarea poziţiilor atomilor ce compun această proteină folosind doar măsurători ale distanţei dintre aceşti atomi", ne-a explicat Mihai.
O altă problemă ce a stârnit interesul multor cercetători în ultimul an, este problema Netflix, din aria sistemelor de recomandări online, ne mai povesteşte Mihai. Netflix este o companie americană de succes care se ocupă cu închirierea de DVD-uri cu filme prin poştă. Această companie menţine o bază de date cu aproximativ 10.000 de filme şi un million de persoane ce închiriază. După ce vizionează un film, un user trebuie să dea o notă între 1 şi 10. Aceste note sunt păstrate într-o matrice cu 10.000 de rânduri şi un milion de coloane, ce conţine însă foarte puţine intrări. Netflix doreşte să completeze intrările lipsă din această matrice de dimensiuni foarte mari, iar celui care reuşeşte să facă acest lucru, îi oferă drept premiu un milion de dolari. Brăileanul şi-a propus să pună mâna pe banii oferiţi de compania americană.
Cuprins de visul american
Totul a început pentru Mihai Cucuringu când a terminat clasa a XII-a, la profil matematică - informatică, în "Murgoci". Ideea de a pleca să studieze într-o altă ţară i-a încolţit în minte lui Mihai la îndemnul bunului său prieten, Ştefan Ichim. De altfel, Ştefan este primul brăilean care a plecat să studieze în afara graniţelor. "Am aplicat la peste 20 de universităţi din SUA, eram pornit spre visul american. Îmi plăcea sistemul lor, era flexibil, mă săturasem de sistemul nostru de învăţământ încărcat până peste poate. Din cele 20 de facultăţi la care am aplicat, am intrat la zece. Într-un final, obosit de greutatea deciziei, am ales "Hiram College" din Ohio, decizie ce a fost influenţată şi de faptul că aveam bursă, 90% din costuri erau suportate de ei", punctează Mihai. La început, brăileanul a mers pe informatică, nefiind foarte convins de talentul său pentru matematică. "Eu m-am gândit că la matematică nu sunt suficient de pregătit şi vroiam să mă fac programator, în plus nu aveam un sac de medalii. Spre surprinderea mea, când am ajuns acolo, am constatat, fără modestie vă spun, că eu ştiam mult mai multe lucruri decât colegii de la matematică", îşi aminteşte brăileanul. Văzând toate acestea, Mihai s-a hotărât ca la finele primului semestru să îşi aleagă şi a doua specializare, matematica. Şi asta nu a fost tot. La sfârşitul anului II, şi-a mai ales încă o specializare, aşa ca să fie un trio complet - economia. "Eu am făcut trei specializări în loc de una, iar cursurile care le iei în plus se plătesc. Până la urmă m-au lăsat să iau cursuri fără să le plătesc. I-am ameninţat că plec dacă nu mă lasă. Ca să finalizezi foarte bine facultatea, trebuie să ai 120 de credite, eu am avut 160", se mândreşte Mihai. În timpul facultăţii, Mihai Cucuringu nu s-a mulţumit cu trei specializări, a mai plecat şi într-un schimb de experienţă la Budapesta, pentru un curs intensiv de matematică. Apoi, în vacanţa de vară, a plecat la un alt program de cercetare în matematică, la "Cornell University", din New York. În urma cercetării făcute la "Cornell", Mihai a publicat, alături de profesorul său, primele sale două articole în reviste de specialitate din Germania şi America. "Pe atunci avem doar 20 de ani. Faptul că mi s-a acordat şansa să fac cercetare şi că am reuşit să public articole, mi s-a părut ceva extrordinar, m-a frapat, iar acest lucru nu mi s-ar fi întâmplat niciodată dacă rămâneam în România", spune entuziasmat Mihai. Spre finele anului III, brăileanul a plecat din nou să facă cercetare, de data aceasta la Universitatea din Carolina de Nord, în calitate de asistent cercetător. A publicat iarăşi materiale despre cercetarea făcută, care au fost prezentate şi apreciate la o conferinţă internaţională din Ungaria.
Pe când era în anul IV, brăileanul nostru, cuprins de visul american, s-a hotărât să aplice pentru doctorat. Printre universităţile la care a fost acceptat se numără Princeton University, Stanford University, University of Michigan, University of Pennsylvania, University of Washington. "Mi-a fost extrem de greu să mă decid pe care să o aleg. Am ales Princeton pentru că este o legendă, este numărul unu în lume, în matematică. Aici a terminat şi fostul preşedinte american John F. Kennedy, soţia lui Barack Obama. Şi apoi, Albert Einstein a fost profesor la institutul de Studii Avansate din Princeton între 1933 - 1955. Fosta lui casă e chiar la zece minute de mers de căminul unde stau eu acum", ne spune Mihai.
Un brăilean printre marii matematicieni ai lumii
Mihai nu a plecat din România cu tolba plină de premii şi diplome, însă a avut grijă să şi-o umple, acolo, în America. Printre cele mai importante distincţii ale tânărului se numără premiul unei asociaţii de cercetare, sponsorizat de Microsoft, premiu ce se oferă pentru aproximativ 40 de studenţi din toată America şi al Societăţii Phi Beta Kappa, care răsplăteşte inteligenţa. De asemenea, Mihai este mândru că se află pe lista decanului de la "Hiram". "Pe aşa-numita listă a decanului ajung doar studenţii care au medii foarte mari, se face o triere foarte riguroasă", spune Mihai.
Brăileanul este foarte entuziasmat de faptul că la Princeton întâlneşte zilnic mari genii ale lumii. Un exemplu concret este John Nash, cel care a luat în 1994 Premiul Nobel în economie. Este vorba despre celebrul matematician Nash, din viaţa căruia s-au inspirat creatorii personajului principal al filmului "A beautiful mind".
De asemenea, şeful catedrei de matematică de la Princeton, Andrew Wiles, a demonstrat o teoremă la începutul anilor '90, rămasă un mister de pe la 1700. "Este extraordinar să îi vezi pe aceşti oameni minunaţi cum stau şi îşi beau cafeaua sau cum o grămadă de curioşi vin să vadă dacă, într-adevăr, John Nash este la Princeton", mai spune Mihai.
Gândul lui Mihai zboară tot spre România
Fotbalul, arheologia şi numismatica se numără printre pasiunile lui Mihai cele mai de preţ. La începutul liceului, Mihai ne-a dezvăluit că nu dădea prea mare importanţă cărţii, el fiind pasionat de fotbal. "Am jucat fotbal la Petrolul Brăila, iar când am plecat în State m-am dus în echipa facultăţii. Acolo am văzut pentru prima oară ce înseamnă nocturnă, dar şi condiţiile de care beneficiau jucătorii. Îmi place numismatica, cred că am acasă aproximativ 600 de monezi şi bacnote. De asemenea, mă fascinează arheologia", ne spune Mihai. Pentru viitor, Mihai s-a gândit să facă cercetare în industrie sau matematică financiară. Cu toate că are atâtea realizări în America, gândul lui Mihai Cucuringu se îndreaptă tot către România. Aici are părinţii şi prietenii adevăraţi. Aici vrea să se întoarcă.
Tradiţii din faimoasa Universitate Princeton
Mihai Cucuringu ne-a dezvăluit şi câteva tradiţii şi obiceiuri din faimoasa Princeton. "Reuniunile absolvenţilor" au loc la finele lunii mai şi durează trei zile. Mii de absolvenţi se întorc în campus să participe la festivităţi şi petreceri. De asemenea, în fiecare an se organizează, tot în luna mai, cursa de atletism de ştafetă. Fiecare departament sau catedră din Princeton îşi formează o echipă de şase, şapte persoane care participă la cursă pe o distanţă de 41 km. "Pe mine m-au mai impresionat numeroasele clădiri din campus, sunt făcute în stil vechi. O tradiţie foarte veche, preluată de la Oxford şi Cambridge e ceea ce ei numesc "High Table". În sala de mese există o masă în capătul sălii, ridicată deasupra celorlalte. Acolo se organizează mese la care vin decanul, profesorii şi studenţii. Un lucru interesant care mai trebuie punctat este că la începutul fiecărui an şcolar, în Princeton se dau nişte premii pentru cei mai buni studenţi din anii I - IV. Sunt cam cinci, şase premii pentru cei patru ani. În 2008, doi din şase studenţi au fost români, în 2007 la fel. E de apreciat, ţinând cont că sunt în total 5.000 de studenţi la facultate.
