Cei şapte sculptori ale căror proiecte au fost admise de juriul celei de-a doua ediţii a Taberei Internaţionale de Sculptură "Nicăpetre" trudesc din greu, la propriu, zi de zi, în curtea fostului Liceu de Chimie, actualul colegiu tehnic "C.D. Neniţescu". Condiţia lor fizică este serios pusă la încercare de dificultatea presupusă de prelucrarea marmurei, un material mult mai dur decât roca banală folosită anul trecut. Dar, pe cât e de dificil de lucrat, pe atât de frumoasă va fi opera ce va ieşi din mâinile artiştilor. Asta promit cu toţii şi, după cum o arată sculpturile lor, ce au prins deja formă, chiar aşa va fi. "Efortul este dublu faţă de anul trecut, nici duminica nu putem lua pauză. Marmura e, într-adevăr, mult mai bună decât piatra de data trecută, dar necesită mult mai multă muncă", ne-a declarat ucraineanul Serhii Sbitniev, unul dintre artiştii care a participat şi la Tabăra de Sculptură din 2015. Chira Chiralina imaginată de acesta este aproape gata: o femeie frumoasă, cu păr bogat, ce cântă la vioară. Odată finisată, cu siguranţă va bucura privirile celor care o vor admira. Sbitniev ne-a vorbit în limba natală, iar cu traducerea ne-a ajutat Iurie Platon, un artist din Republica Moldova, care împărtăşeşte aceleaşi păreri, legat de calitatea materialului de lucru şi efortul depus pentru desăvârşirea sculpturii, de la ideea iniţială până la opera finală.
"Veteran" al taberei de la Brăila este şi sculptorul român Dinu Câmpeanu. Făcând o comparaţie cu ediţia de anul trecut, acesta spune că simpozionul de sculptură organizat în oraşul nostru "începe să devină unul serios". "Din punctul de vedere al materialului care ne-a fost pus la dispoziţie, este mult mai bine decât data trecută. Marmura, chiar dacă e mai dificil de lucrat, e net superioară calitativ", ne-a declarat Câmpeanu.
Şi pentru organizatori, experienţa de anul trecut şi-a spus cuvântul, iar asta le-a permis să ţină mai bine lucrurile sub control. În principiu, Consiliul Judeţean este "părintele" acestei tabere de sculptură, iniţiativa pornind de la consilierul independent Marian Căpăţână. "Greul" organizării apasă, însă, pe Muzeul Brăilei, care se implică efectiv în derularea proiectului până în cele mai mici amănunte, de la strângerea bucăţilor de marmură ce rezultă în urma procesului de prelucrare până la asigurare tuturor celor trebuitoare artiştilor. Tot Muzeul s-a ocupat şi de procurarea materiei prime. În această problemă a intervenit, însă, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac. Aflând de la directorul Muzeului, Ionel Cândea, că locul de unde s-a făcut aprovizionarea cu piatră anul trecut - cariera Baschioi din Doborgea - s-a închis, Chiriac a căutat soluţii, împreună cu Cândea, reuşind să găsească, la un preţ rezonabil, blocuri de marmură de la o carieră din Caraş Severin. Tot răul a fost, aşadar, spre bine, piatra fiind înlocuită cu marmură.
După cum v-am mai informat, tabăra de sculptură se desfăşoară în curtea Colegiului Tehnic "C.D. Neniţescu", de pe Şos. Buzăului. Acolo s-a găsit un spaţiu suficient de mare pentru un astfel de eveniment, iar anul trecut s-a mărit capacitatea de alimentare cu energie electrică, montându-se un tablou suplimentar, astfel încât polizoarele folosite intens de sculptori să aibă suficientă putere, fără a afecta ceilalţi consumatori din zonă.
Restanţa Primăriei
Reamintim că, la iniţiativa consilierului judeţean Marian Căpăţână, în 2015 s-a organizat Tabăra Internaţională de Sculptură "Nicăpetre", tema aleasă atunci fiind "Mitul Pescarului". Autorităţile municipale au anunţat atunci că vor mai urma încă trei ediţii ale acestei tabere, pe diferite teme relevante pentru istoria Brăilei. Tema din acest an este Chira Chiralina, iar interesul sculptorilor a fost mai mare decât în 2015. În total, 39 de sculptori din: România, Anglia, Belgia, Bulgaria, Egipt, Germania, Georgia, Italia, Japonia, Kosovo, Letonia, Macedonia, Moldova, Polonia, Rusia, Siria, Slovenia, Turcia si Ucraina au prezentat proiecte care au trecut prin selecţia unui juriu format din specialişti. Cele şapte proiecte selecţionate pentru actuala ediţie aparţin sculptorilor: Dinu Câmpeanu - România, cu lucrarea "Chiralina", Alexey Kanis din Rusia - "Tension", Leonid Kozlov din Ucraina - "Dance of life", Malin Malinov din Bulgaria - "Family", Iurie Platon din Republica Moldova - "Chira Chiralina", Elena Saracino din Italia - "Venus" si Serhii Sbitniev din Ucraina - "Heartstrings". Acestea se arată a fi mai puţin abstracte decât cele realizate în 2015, pe tema "Mitul pescarului".
Partea proastă este că, aşa abstracte cum sunt, sculpturile de anul trecut nu şi-au găsit nici până acum locul pe domeniul public. Ele urmează să fie expuse permanent pe bulevardul Independenţei, pe tronsonul dintre Calea Călăraşilor şi Str. Şcolilor, însă deocamdată doar patru dintre cele şapte au ajuns acolo, fiind puse provizoriu pe aleile asfaltate sau pe zona spaţiilor verzi. Celelalte trei încă se află pe platoul din curtea colegiului "Neniţescu". Sculptorii care participă la ediţia din acest an, mai ales cei care au fost şi anul trecut, au fost neplăcut surprinşi când au găsit respectivele sculpturi tot acolo. "Este cel puţin ciudat că încă nu au fost expuse pentru public. Nu cunosc motivul pentru care se întâmplă asta, însă, cum spuneam, e ciudat că Primăria nu a reuşit să le găsească un loc nici până acum", ne-a declarat Dinu Câmpeanu. "Nu e deloc plăcut să vezi cum o lucrare la care s-a muncit din greu nu este instalată nici după un an de zile", este de părere şi basarabeanul Iurie Platon.
Din septembrie 2015 şi până în prezent, autorităţile judeţene şi municipale s-au tot întrecut în explicaţii legate de motivul pentru care statuile nu pot fi expuse corespunzător pe domeniul public. Luni de zile, ni s-a spus că nu există bani pentru evaluarea lor artistică, astfel încât să poată fi incluse în patrimoniul judeţului, apoi au existat controverse legate de zona unde ar trebui expuse. După ce s-a luat decizia ca gazdă să le fie bulevardul Independenţei, atât celor de anul trecut cât şi celor care vor rezulta din ediţia actuală şi din cele două ediţii care vor mai urma, lucrurile tot nu s-au mişcat. Abia luna trecut, Primăria a început să aducă statuile pe bulevard, aşezându-le acolo, însă, fără un postament sau o plăcuţă pe care să scrie numele creatorului şi ce reprezintă fiecare lucrare.
Exact în urmă cu o lună, pe 26 iulie, viceprimarul Alexandru Jantea ne declara că încă mai sunt de parcurs câteva proceduri administrative: "Primăria a emis autorizaţia de construire a soclurilor, iar acum urmează să se stabilească firma care le va realiza efectiv. Se va face o licitaţie în acest sens". Ieri, Jantea ne-a spus că, de la ultima sa declaraţie pe această temă, nu s-a mai întâmplat nimic în legătură cu statuile. "Situaţia este aceeaşi", a recunoscut viceprimarul.
