Câte 100 de lei pe cap de brăilean, adică un milion de lei vechi. Atât ne costă pe fiecare dintre noi, locuitorii acestui oraş şi contribuabili de bună credinţă, crasa incompetenţă a administraţiei locale în celebrul dosar cu Dorobanţiul, legat de penalitatea de aproape 20 milioane de lei aplicată megaproiectului european de reabilitare a bulevardului. Vă aduceţi aminte, desigur, despre pierderea luptei în instanţă deoarece Mircea Fudulaiche şi Angelica Bratu au uitat pur şi simplu de procesul cu Ministerul Dezvoltării, precum şi de hazlia poveste cu mini-incendiul din biroul lui Fudulaiche, care a distrus inclusiv actele legate de acest proces. Ei bine, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins şi ultima cale de atac a municipalităţii - contestaţia în anulare, context în care rămâne bătut în cuie: suntem cu toţii buni de plată pentru imensa, costisitoarea şi impardonabila gafă a tandemului Fudulaiche-Bratu. Pe de altă parte, primarul spune că, de fapt, războiul pe acest subiect nu este nici pe departe pierdut întrucât municipalitatea va deschide un alt proces pe aceeaşi speţă şi tot cu Ministerul Dezvoltării. Mai mult, speră ca în final să prindă şi "trenul amnistiei" pentru corecţiile financiare aplicate în proiecte europene din motive ce nu pot fi imputate beneficiarului din proiect.
Final dezastruos în celebrul proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie legat de corecţia financiară de 25% aplicată proiectului de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor. Instanţa supremă a respins şi ultima cale de atac a municipalităţii brăilene: contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei defavorabile Brăilei cu privire la penalizarea de 25% la respectivul proiect. Mai precis, ÎCCJ a decis că "Respinge contestaţia în anulare formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brăila împotriva deciziei nr. 647 din 8 februarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă". Cu alte cuvinte, a rămas în picioare acea decizie din februarie, prin care tot ÎCCJ spunea că "Respinge cererea de repunere în termen formulată de recurenta-reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brăila prin Primar Aurel Gabriel Simionescu. Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brăila prin Primar Aurel Gabriel Simionescu împotriva sentinţei civile nr. 2581 din 10 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv declarat. Irevocabilă".
Concluzia care se desprinde din cele două decizii este una singură: contribuţia cu titlu de cofinanţare a UATM Brăila la proiectul cu Dorobanţiul va creşte ceea ce înseamnă că, în final, penalitatea de aproape 20 milioane de lei este acoperită din bugetul local. De altfel, toate plăţile şi rambursările pe proiect au ţinut cont până acum de această regulă, în sensul că sumele decontate de UATM Brăila cu Ministerul Dezvoltării au fost mai mici până la incidenţa celor circa 20 milioane de lei. Numai că municipalitatea nu lasă lucrurile aşa şi vrea să intre într-un nou proces cu Ministerul Dezvoltării, de data aceasta pentru stabilirea sumei exacte. "Noi am reintrat pe o procedură cu Ministerul Dezvoltării în ce priveşte sumele decontate şi rambursările la acest proiect. Vom avea propriul punct de vedere şi cel mai probabil ministerul nu va fi de acord cu el şi vom ajunge din nou în instanţă. Practic, vom deschide o altă procedură, care va trebui să aibă turnura favorabilă comunităţii, în sensul de a tranşa şi rezolva definitiv problema. De altfel, procedura pe care o vom iniţia va avea în centru tocmai ideea de a acoperi de la bugetul de stat corecţiile financiare aplicate la proiecte europene din motive ce nu pot fi imputate beneficiarilor. Noi ne încadrăm pentru o astfel de procedură. În ce priveşte plăţile la proiectul cu Dorobanţiul, vă pot spune că suntem la zi şi că au mai rămas doar lucrările la canalul colector, decontări nereglementate de corecţia de 25% aplicată de Auditul Naţional", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu. De asemenea, sursa citată explicase anterior pe acelaşi subiect că una dintre nemulţumiri se leagă de faptul că instanţa nu a intrat niciodată pe fondul problemei, la fel cum pe parcursul procesului încheiat recent la ÎCCJ cei de la Auditul Naţional nu şi-au motivat detaliat punctul de vedere privind aplicarea corecţiei. "Noi am adus argumente punctuale, explicând că în baza unui raport tehnic al unui expert s-a stabilit că staţia de betoane sau asfalt nu poate să se afle în afara unei raze de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului pentru că altfel calitatea betoanelor şi a asfaltului ar scădea. De cealaltă parte, cei de la Audit nu au avut o motivare detaliată pe care să o putem contraargumenta", a susţinut în comentariile publice sursa citată.
"Bulevardul incompetenţei", povestea pe scurt
În cursul lunii martie anul trecut, "Obiectiv" a făcut o dezvăluire incendiară care dovedea, dacă mai era cazul, ce "competenţi" au pe mână soarta municipiului: Primăria Brăila pierduse bătălia în instanţă pentru corecţia de 25% cu minus dispusă de Auditul Naţional, pe motiv că autoritatea locală a uitat pur şi simplu de termenul în dosar. Vina pentru această greşeală aparţine secretarului general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu (fostă Pamfil). În mod surprinzător, Fudulaiche a susţinut că de vină pentru faptul că s-a ratat termenul de recurs ar fi fost un mini-incendiu petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa de la Înalta Curte privind comunicarea, de la care se calcula termenul pentru înaintarea recursului. De altfel, cei doi au trecut prin comisiile de disciplină şi, în final, s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni: 5% în cazul Angelicăi Bratu şi 20% pentru Mircea Fudulaiche. Ca o paranteză, în cazul megainvestiţiei de aproape 100 milioane de lei fără TVA privind modernizarea Bulevardului Dorobanţilor, Auditul Naţional a dispus în urma unui control aplicarea unei corecţii cu minus la contribuţia UE. Motivul: inspectorii de la Audit au ajuns la concluzia că în ce priveşte Caietul de Sarcini al licitaţiei pentru atribuirea contractului de lucrări, acesta ar fi fost făcut cu dedicaţie. Obiecţiunile Auditului Naţional au fost ridicate în dreptul unei prevederi ce a impus ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, a concluzionat raportul de control, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibilii ofertanţi. Megacontractul de 100 milioane de lei de la bulevard a fost câştigat de asocierea formată din "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft".
IPP cere "amnistie" pentru corecţiile financiare în proiecte europene
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a cerut încă de anul trecut Guvernului să rezolve problema corecţiilor financiare aplicate haotic de organele de control în proiecte cu finanţare europeană. Într-un material de presă emis de institut, se puncta faptul că dezvoltarea locală este practic blocată prin corecţii financiare de sute de milioane de euro, context în care IPP cerea de urgenţă Guvernului adoptarea unei decizii ferme privind regimul aplicării acestor corecţii. "Nu există în acest moment o practică unitară în evaluarea neregulilor din proiectele europene, cele mai multe datorate interpretării diferite a legislaţiei achiziţiilor publice între diferite instituţii/organisme de control", se preciza în comunicat.
Concluzia respectivă a fost trasă după ce IPP împreună cu Asociaţia Municipiilor din România a avut o serie lungă de întâlniri şi discuţii cu autorităţile locale pe tema absorbţiei de fonduri europene. "IPP atrage atenţia că tergiversarea de a lua o decizie la nivelul Guvernului în privinţa problemei corecţiilor financiare, (...) duce în continuare la blocaje serioase în realizarea, de către autorităţile locale, a investiţiilor atât de necesare în plan local şi cere Guvernului să prezinte de urgenţă un calendar ferm al adoptării acestor măsuri", se preciza în materialul celor de la IPP.
Fudulaiche şi Bratu, cercetaţi din 8 aprilie 2013
Pe 1 aprilie 2013, Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul IPJ Brăila s-a sesizat din oficiu în legătură cu posibila săvârşire a infracţiunii de neglijenţă în serviciu de către Mircea Fudulaiche şi Angelica Bratu, iar pe 3 aprilie dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Încă din 13 martie 2013, IPJ Brăila primise o petiţie în care un binevoitor făcea afirmaţii incendiare în legătură cu licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de pe Dorobanţi şi cu recursul pe care Fudulaiche a uitat să-l declare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. La acea dată, Primăria Brăila ceruse în zadar Înaltei Curţi repunerea în termen a recursului pe motiv că ar fi izbucnit un incendiu în biroul lui Fudulaiche, astfel că bugetul local avea să suporte corecţia de 20 de milioane de lei. Anchetatorii au ţinut cont şi de articolele apărute în intervalul 23-29 martie 2013 în cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei", potrivit cărora Fudulaiche şi Bratu erau cercetaţi de Comisiile de disciplină constituite la nivelul Prefecturii şi Primăriei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, procurorul Gheorghe Velea, dosarul celor doi funcţionari publici se află în lucru la poliţie din 8 aprilie 2013. (Marian GHEORGHE)
