• volumul de proze aparţine colecţiei de literatură română contemporană n'autor, de la editura Nemira • cartea este disponibilă pe site-ul editurii, iar la precomandă, aceasta vine însoţită de autograful autorului Marian Coman
Scriitorul şi fostul redactor şef al ziarului “Obiectiv-Vocea Brăilei”, Marian Coman, continuă să-şi transpună imaginaţia în file de cărţi. Cea mai nouă creaţie literară a sa este “Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice”, volumul de proze aparţinând colecţiei de literatură română contemporană n'autor, de la editura Nemira.
De ce ai citi-o? Păi, vă oferim două motive: te-ai întrebat vreodată dacă eşti doar un personaj în cartea altcuiva? Cam asta-i întrebarea sub imperiul căreia se citesc prozele din volumul “Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice”. Al doilea motiv ar fi că, dacă precomanzi cartea pe site-ul editurii Nemira, aceasta va veni însoţită de autograful autorului, Marian Coman.
Cei de la Editura Nemira ne-au povestit puţin despre conţinutul cărţii, dar suficient pentru a ne stârni curiozitatea. Împărtăşim cu voi ceea ce am aflat: “Cala, o femeie superbă şi misterioasă, în jurul căreia se învârtesc multe dintre poveştile din carte. Sevăn, un bătăuş get-beget dintr-un sat uitat de lume. Fifi, o bibliotecară care face o descoperire inedită. Tanti Teofana, o ghicitoare care ascunde tot soiul de enigme şi comori. Mile, un băiat dintr-un internat, care cunoaşte un secret ce va schimba totul. Acestea sunt doar câteva dintre personajele care îşi dau mâna şi te ghidează într-o aventură nebună, provocatoare, fără pereche. Eşti pregătit să descoperi lumea cu alţi ochi?”, se arată în comunicatul de presă emis de Editura Nemira.
Eli Bădică, coordonatoarea colecţiei n'autor, este una dintre persoanele care citit deja “Omuleţul din perete”. Iată cum descrie cartea: “Adevărul gol-goluţ e că tocmai ai deschis o carte fabuloasă. Poveste după poveste, personaj după personaj, întâmplare după întâmplare, Marian Coman construieşte în «Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice» un întreg univers, palpitant, aşa cum numai un prozator autentic o poate face. Protagoniştii săi, marginali cu toţii, vor ajunge în galeria ta de personaje memorabile, îmbinarea extraordinară a realismului cu fantasticul te va năuci, iar finalul, vai!, finalul te va nelinişti. La lectură înainte, aşadar!”.
Tudor Ganea a afirmat că “Citind cartea lui Marian Coman, ai impresia că Stephen King dă drumul unui balon roşu printr-o gaură de iepure ce conectează suburbia americană de satul şi litoralul românesc. Cu scene parcă desprinse dintr-un film de M. Night Shyamalan sau Guillermo del Toro, dar şi cu o nostalgie discretă, scrisă într-un registru realist stăpânit excelent, lui Marian Coman îi reuşesc graţia pasului pe sârmă, dar şi forţa săpăturii narative de tip şvaiţer, care perforează textul şi interconectează poveştile între ele spre un final în care zidurile se transparentizează”.
Marian Coman s-a născut în 1977, la Mangalia. A trăit, însă, o lungă perioadă la Brăila, unde a fost jurnalist în presa scrisă şi televiziune. A fost redactor şef al cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, al revistelor “Obiectiv Cultural” şi “Nautilus” şi scenaristul benzilor desenate “Harap Alb continuă” şi “Tinereţe fără bătrâneţe”. A renunţat la presă în 2014 şi, vreme de mai bine de trei ani, a trăit scriind proză şi scenarii de benzi desenate. Este laureatul mai multor premii naţionale dedicate literaturii F&SF şi al unui premiu al Convenţiei Europene de Science-Fiction. A scris volumele “Nopţi albe, zile negre” (2005), “Testamentul de ciocolată” (2007), “Teoria flegmei. Apel la mitocănie” (2008), “Haiganu. Fluviul şoaptelor” (2015) şi “Haiganu. Furia Oarbă” (2017) şi scenariul romanului grafic “TFB” (2016), iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. În 2018, s-a alăturat echipei Editurii Nemira, unde coordonează imprintul Armada, dedicat literaturii SF, Fantasy şi Thriller. În prezent, locuieşte în Bucureşti şi este membru PEN Club România. La începutul acestui an, una dintre povestirile sale a fost publicată în Apex Magazine, una dintre cele mai importante reviste de F&SF din lume.
