Unul dintre puţinele aspecte cu care se poate mândri Brăila zilelor noastre este că a reuşit să păstreze aproape intacte clădirile din zona centrală, cu arhitectura lor specifică sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX. Puţinii turişti străini care ne vizitează oraşul se declară, pe de o parte, încântaţi de frumuseţea acestor clădiri, iar pe de alta dezamăgiţi de starea actuală a multora dintre ele. "Brăila e un oraş frumos şi am fost foarte plăcut impresionat de clădirile cu arhitectură veche, specifică sfârşitului de secol XIX. Unele dintre acestea au fost renovate recent şi arată foarte bine", ne declara, în iunie 2014, Stefan Walz, un turist german, sosit în Brăila cu vasul de croazieră "Arosa Silva". "Brăila a fost un oraş foarte frumos în trecut, dar e trist să vezi cum arată acum. Sunt clădiri renovate, iar lângă ele, în stânga şi în dreapta, vezi nişte ruine urâte. Aveţi foarte multă treabă de făcut", spunea, tot atunci, turista Hannelore Hobbs, din Hamburg. Mesajul transmis de vizitatorii sosiţi în Brăila la bordul vasului "Arosa Silva" a fost că din punct de vedere arhitectonic, Brăila ar putea fi un adevărat magnet pentru turişti, dacă am reuşi să reabilităm clădirile vechi şi să păstrăm centrul vechi aşa cum l-am moştenit de la înaintaşi. Felul cum arăta oraşul în 2014 cu siguranţă nu le-a plăcut turiştilor. Oprirea navei "Arosa Silva" în portul brăilean a fost, atunci, un fel de experiment. Dacă impresiile erau pozitive, agenţia care organiza croaziere pe Dunăre ar fi inclus Brăila mai des în popasurile grupurilor de turişti germani. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. Din 2014 până acum, multe nave de croazieră au trecut pe lângă oraşul nostru fără să mai oprească...
"Faceţi curăţenie, renovaţi-vă clădirile, aveţi grijă de centrul vechi şi poate o să mai venim...". Mesajul transmis de vizitatorii străini nu pare să fi fost înţeles de autorităţile locale. Multe clădiri de pe Str. Mihai Eminescu continuă să fie o rană urâtă pe obrazul Brăilei, dar Primăria are o scuză: proprietarii privaţi care le deţin nu vor sau nu au bani pentru renovarea lor, iar legile, aşa cum se prezintă la ora actuală, nu le oferă pârghii autorităţilor locale pentru sancţionarea acestor atitudini.
Aviz dat degeaba de Ministerul Culturii
În schimb, legile sunt foarte drastice în privinţa celor care nu respectă statutul de monument istoric al unei clădiri şi îi strică aspectul iniţial. Din acest punct de vedere, Primăria şi alte instituţii competente nu mai au nicio scuză dacă nu intervin pentru stoparea unui abuz. Totuşi, un astfel de abuz se derulează de ani de zile sub ochii nepăsători, respectiv neputincioşi, ai autorităţilor brăilene.
Pe Str. 1 Decembrie, la nr. 144, exista până în urmă cu vreo 10 ani, o clădire nici mai frumoasă, dar nici mai urâtă decât cele cu care se învecina. Având în vedere că era situată lângă un monument istoric de referinţă al municipiului nostru, şi anume clădirea în care a locuit marele filantrop Nedelcu Chercea, situată la intersecţia străzii 1 Decembrie 1918 cu Str. Griviţei, acea clădire avea farmecul şi importanţa ei. Deşi ajunsese într-o stare destul de precară, dacă era reabilitată corespunzător, ar fi întregit într-un mod cât se poate de fericit armonia arhitectonică a zonei.
Din păcate, în urmă cu mai bine de zece ani, clădirea respectivă a încăput pe mâna unui investitor care avea cu totul alte planuri pentru ea. În 2005, acesta a obţinut o autorizaţie de la Primărie, pentru amenajarea unui spaţiu comercial în respectivul imobil. Asta după ce, în prealabil, a obţinut un aviz de la Ministerul Culturii, angajându-se să nu altereze arhitectura imobilului. Avizul era necesar deoarece, începând din 2004, toate clădirile de pe Str. Mihai Eminescu şi Str. 1 Decembrie 1918 fac parte dintr-un Ansamblu de Arhitectură înscris în Lista Monumentelor Istorice din România. Astfel, aceste clădiri sunt protejate de lege şi nu pot suferi modificări ale faţadelor.
Intenţiile investitorului au fost evidente de la bun început, încă din 2005 - 2006, atunci când s-a observat că modifică regimul de înălţime al clădirii, adăugându-i încă un nivel . Ulterior, lucrările au fost întrerupte timp de aproape un deceniu, pentru a fi reluate în urmă cu câteva săptămâni, când, în loc de vechea faţadă specifică arhitecturii din urmă cu 100 de ani, a fost montat un cadru metalic, pe care s-a aplicat sticlă curbată. A rezultat, aşa cum poate vedea oricine trece prin zonă, o anomalie arhitectonică, un kitsch, care în mod normal nu ar avea ce să caute lângă un monument istoric cum este Casa Nedelcu Chercea. Care casă a fost reabilitată doar parţial corect, în urmă cu circa 11-12 ani. Asta deoarece, deşi a respectat aspectul inţial, cel care a făcut reabilitarea - omul de afaceri Mihai Dănuţ, potrivit unor surse - a folosit geamuri termopan, care în mod normal nu au ce să caute pe o astfel de clădire.
Buimăceala autorităţilor
Cotidianul nostru a încercat să obţină un punct de vedere de la autorităţi încă din urmă cu două - trei săptămâni, când încă nu se montase frontispiciul de sticlă peste cadrul metalic. L-am abordat mai întâi pe Marian Ion, actualul candidat la fotoliul de primar al Brăilei, care atunci încă ocupa funcţia de arhitect-şef al municipiului. Acesta ne-a cerut un răgaz pentru a vedea la faţa locului despre ce este vorba. După câteva zile, arhitectul şef ne-a transmis că intervenţia asupra acelei clădiri se desfăşoară fără autorizaţie şi că o să sesizeze Disciplina în Construcţii din cadrul Poliţiei Locale Brăila în privinţa acestui aspect. "Cazul este de competenţa Disciplinei în Construcţii. Eu am căutat în arhivă şi am găsit o autorizaţie eliberată în 2005, mai exact autorizaţia de construire nr. 715 din 18.08.2005, primită de Petru Dumitriu, pentru amenajare şi extindere spaţiu comercial. O autorizaţie eliberată mai recent nu există, iar cea din 2005 nu mai poate fi valabilă, deoarece un astfel de document are valabilitate un an de zile, maxim doi, în situaţii excepţionale. În concluzie, lucrarea de derulează fără autorizaţie", ne-a declarat Marian Ion, din postura de arhitect şef.
Ulterior, contactat de un reporter al cotidianului nostru, directorul Poliţiei Locale, Traian Jipa, ne-a declarat că nu i-a adus nimeni la cunoştinţă situaţia de pe Str. 1 Decembrie 1918, nr. 144. "O să trimit o echipă să văd despre ce este vorba", ne-a spus Jipa.
În ziua următoare, directorul Poliţiei Locale ne-a informat că situaţia este încă neclară. "Într-adevăr, acolo se derulează o lucrare, dar încă nu ştim dacă este făcută cu sau fără autorizaţie. Am cerut de la Primărie un răspuns oficial, dacă s-a eliberat autorizaţie în acest caz. Totodată, i-am solicitat proprietarului să vină la sediul nostru cu documente justificative, deci să ne prezinte în baza căror autorizaţii lucrează acolo. Proprietarul figurează în baza de date ca având domiciliul în Bucureşti, motiv pentru care am trimis înştiinţarea la adresa din Bucureşti şi probabil va mai dura până când vom primi un răspuns", ne-a declarat directorul Jipa.
Petru Dumitriu este cunoscut în lumea afacerilor brăilene ca proprietar de spaţii comerciale. Acesta a fost coproprietar, în anii 90, al magazinului "Camelia", unul dintre primele magazine private ale Brăilei, situat pe Str. 1 Decembrie 1918, în apropierea intersecţiei cu Str. Ştefan cel Mare. Petru Dumitriu este rudă cu actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Emilian Dumitriu. Reporterii noştri au încercat fără succes să îl contacteze, pentru a obţine un punct de vedere.
"Albit" de procurori
Dacă instituţiile subordonate Primăriei nu par să îşi fi dat prea mult silinţa pentru a salva clădirea de la nr. 144, a existat, totuşi, o autoritate locală care a făcut demersurile necesare. Fără succes, însă. Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Brăila ne-a informat că a trimis sesizări încă din 2006, către Primărie şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, referitoare la faptul că asupra faţadei imobilului în cauză se fac intervenţii ce duc la încălcarea avizului eliberat de Ministerul Culturii. "Cele două instituţii nu au făcut niciun demers cu privire la obligarea proprietarului pentru respectarea legalităţii", se arată într-o adresă semnată de Ana Hărăpescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Brăila. În aceeaşi adresă se precizează că DJC a reacţionat şi în 2011, sesizând de această dată Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila.
În mai 2011, Poliţia a informat Direcţia de Cultură că a fost deschis un dosar de cercetare penală pentru intervenţiile realizate la imobilul de la nr. 144. Dar, după mai bine de jumătate de an, în ianuarie 2012, IPJ avea să revină cu o solicitare ciudată. "Ni s-a solicitat să comunicăm dacă imobilul din Str. 1 Decembrie 1918, nr. 144, are statut juridic de monument istoric, precum şi procedura prin care acesta a fost clasat. Menţionăm că încă de la formularea sesizării, instituţia noastră a transmis statutul de monument, în calitatea acestuia de parte componentă a Ansamblului de arhitectură Str. Mihai Eminescu - Str. 1 Decembrie 1918, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice din România. Totodată, imobilul este situat în zona de protecţie a monumentului istoric Casa Nedelcu Chercea", ne-a transmis DJC.
În martie 2012, instituţia care se ocupă de protejarea monumentelor istorice avea să primească o înştiinţare conform căreia Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a emis o Ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală a pârâtului şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, mai exact o amendă de 1.000 lei. "Ordonanţa sus-menţionată a fost contestată de DJC Brăila la procurorul ierarhic superior, motivând cu această ocazie şi faptul că procurorul de caz nu a solicitat proprietarului imobilului, odată cu aplicarea sancţiunii administrative, revenirea la avizul şi la autorizaţia iniţiale", ne-a informat directorul Hărăpescu. Spre surprinderea celor de la DJC, Parchetul a respins şi acea contestaţie. "Procurorii l-au «albit» pe acest personaj!", ne-au declarat responsabili din cadrul Direcţiei de Cultură.
Revenind la situaţia din prezent, între timp, pe faţada imobilului au fost montate vitrinele de sticlă, însă Poliţia Locală încă mai aşteaptă să primească înştiinţare oficială de la Primărie, dacă există autorizaţie de construcţie, precum şi vizita la sediu a proprietarului, către care a fost trimisă o somaţie, la adresa din Bucureşti. "În ambele cazuri, există un termen de 30 de zile pentru conformare. Deocamdată, nu a fost depăşit acest termen", ne-a declarat, ieri, Traian Jipa, directorul Poliţiei Locale Brăila. Vom reveni.
