• Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, ținut în așteptarea venirii lui Mesia (Izbăvitorul) • Postul Crăciunului a început vineri, 15 noiembrie, și se încheie marți, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului
Postul Crăciunului, precedat de Lăsata Secului, a început vineri, 15 noiembrie și se va încheia marți, 24 decembrie (Ajunul Nașterii Domnului).
Potrivit Sfinților Părinți ai Bisericii, Postul Crăciunului este unul mai ușor de ținut, cu multe dezlegări, el fiind, totodată, o perioadă binecuvântată de Dumnezeu, în care suntem îndemnați să fim mai buni și să oferim daruri celor dragi, dar și semenilor care trăiesc în sărăcie și lipsuri.
Potrivit basilica.ro, Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, ținut în așteptarea venirii lui Mesia (Izbăvitorul). Primele menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V după Hristos, de la Fericitul Augustin şi Sfântul Leon cel Mare al Romei (care a rostit nu mai puțin de nouă cuvântări referitoare la acest post binecuvântat). Durata Postului Crăciunului a fost stabilită încă din anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoverghi. La acea vreme, a fost uniformizată durata Postului Naşterii Domnului în toate Bisericile Ortodoxe. Sinodul a hotărât, totodată, ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie a fiecărui an.
Sărbători mari în Postul Crăciunului 2024
Cele mai importante sărbători din Postul Naşterii Domnului sunt: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie); Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie); Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei (6 decembrie); Sf. Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie).
Mai mult, întrucât ne aflăm în „Anul comemorativ al tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți”, în acest post ne îndreptăm privirile către sfinţii care, prin minunile lor, s-au dovedit a fi sfinți vindecători: Sf. Ierarh Grigorie Taumaturgul, Episcopul Neocezareei (17 noiembrie); Sf. Cuvios Grigorie Decapolitul (20 noiembrie); Sf. Stelian Paflagonul (26 noiembrie); Sf. Cuvios Porfirie Cavsocalivitul (2 decembrie); Sf. Mare Muceniță Varvara (4 decembrie); Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei (6 decembrie); Sf. Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie); Sf. Cuvios Patapie (8 decembrie); Sf. Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei (12 decembrie); Sf. Mare Muceniță Anastasia, Izbăvitoarea de farmece (22 decembrie).
Biserica ne îndeamnă totodată ca, în această perioadă, să nu uităm de semenii noștri aflați în suferință și boală, să fim altruiști și iertători.
Postul Crăciunului se aseamănă întrucâtva Postului Sfinților Apostoli. În mănăstirile ortodoxe, se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în Ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00 - 16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine ceva mai aspru). Dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se face dezlegare la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii de care aparținem, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) se dă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea această sărbătoare. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie (Ajunul Crăciunului) este zi de post mai aspru decât cel din celelalte zile. Atunci ne pregătim pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos (Crăciunul).
