• începând cu luna februarie, toți profesorii trebuie să completeze anual, până pe 31 decembrie, o declarație de interese, pe proprie răspundere, în care susțin că nu fac meditații cu elevii de la clasele unde predau • scopul măsurii introduse de Ministerul Educației este de a reduce ”fenomenul meditațiilor”, o industrie estimată la 400 milioane euro pe an • la nivelul județului Brăila nu se știe câți dascăli fac pregătire cu propriii elevi, însă mai puțin de 5% din totalul cadrelor didactice își declară la ANAF veniturile din meditații
Ministerul Educației a început ”revoluția” meditațiilor! Este vorba despre un ordin de ministru publicat vinerea trecută în Monitorul Oficial, document prin care, începând din februarie 2024, toți profesorii sunt obligați să completeze anual, până pe 31 decembrie, o declarație de interese, pe proprie răspundere, prin care își asumă că nu fac pregătiri cu propriii elevi. Potrivit actului normativ, scopul acestei ”declarații de interese” este de a ”asigura echitate și obiectivitate în activitatea de predare-învățare-evaluare” a cadrelor didactice.
Așa cum arată modelul publicat în ordinul Ministerului, profesorii vor scrie care sunt școlile și clasele la care predau, după care semnează că nu fac „activități de pregătire suplimentară contra-cost pentru elevii de la clasele la care predau”. ”Declarația de interese” trebuie depusă până la data de 31 decembrie a fiecărui an, iar cei angajați ulterior datei de 31 decembrie completează și depun declarația în termen de 5 zile de la angajare.
În ordinul de ministru se mai precizează că la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia directorului, se va desemna o persoană responsabilă pentru declarațiile de interese. Această persoană, împreună cu directorul, vor verifica autenticitatea declarațiilor. Declarațiile de interese sunt publice, responsabilul de la nivelul unității de învățământ având obligația de a le publica pe site-ul unității de învățământ, anonimizând datele cu caracter personal, cu excepția numelui și prenumelui cadrului didactic, în termen de 10 zile lucrătoare de la data împlinirii termenului prevăzut de procedură.
”Nedepunerea declarațiilor de interese în termenele prevăzute, precum și nedeclararea activităților de pregătire suplimentară (meditații) pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat personalul didactic de predare sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie abatere disciplinară”, se mai arată în ordinul de ministru.
Peste 200.000 de profesori din România ar trebui să depună această declarație de interese.
Doar 5% dintre profesorii brăileni își declară la ANAF veniturile din meditații
Ordinul Ministerului Educației nu interzice meditațiile, ci doar îi împiedică pe profesori să mai facă pregătire în privat cu propriii elevi. Asta nu înseamnă că dascălii nu pot medita alți elevi, însă și aici trebuie să respecte legea și să declare la ANAF veniturile obținute din această activitate. Și deși foarte mulți profesori sunt direct implicați în ”fenomenul meditațiilor”, puțini și emit bon fiscal.
Spre exemplu, în județul Brăila, anul trecut, doar 111 profesori au declarat că realizează meditații în particular, fiind înregistrați la Fisc. Asta înseamnă 3,6% din totalul celor peste 3.100 de cadre didactice care se aflau la catedră în anul școlar precedent.
Dacă analizăm ”industria meditaților” la nivel național, studiile arată că o treime (31%) dintre elevii claselor V-XII fac meditații, iar piața ”pregătirilor” este estimată la peste 120 milioane lei/lună. Estimarea a fost făcută în urma studiului național “Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?“, realizat tot în 2021 de IRES și Societatea Academică din România. Studiul a arătat că circa o treime (31%) dintre elevii claselor V-XII fac meditații, iar părinții lor plătesc, în medie, 300 de lei pe lună. Cum în anul școlar 2020-2021 în România erau peste 1,3 milioane de elevi de gimnaziu și liceu, rezultă că peste 410.000 elevi (o treime) făceau meditații. Iar dacă părinții plăteau, în medie, 300 lei pe lună, de aici și suma de 123 milioane lei lunar “pompați” în “piața neagră a meditațiilor”.
Evident că din 2021 și până în prezent tarifele pentru meditații au crescut, deci bugetul lunar alocat de părinți depășește suma de 300 lei/lună. În Brăila, de exemplu, prețurile pentru pregătirile în privat pornesc de la 45 lei/ședință și ajung până la 100 lei/ședință, în funcție de experiența pedagogului în pregătirea elevilor pentru examenele naționale și de vechimea în învățământ.
