Preşedintele de origine germană al României, Klaus Iohannis, şi-a preluat funcţia cu mari promisiuni de reforme, dar mandatul lui este „un dezastru", scrie „Der Spiegel", într-un articol critic la adresa preşedintelui, intitulat „Şeful statului român, Iohannis: Diletantul".
„Preşedintele de origine germană al României, Klaus Iohannis, şi-a preluat funcţia cu mari promisiuni de reforme, dar mandatul lui este un dezastru. Acum s-a certat şi cu eroii Revoluţiei din 1989", scrie „Der Spiegel", referindu-se la retragerea distincţiei acordate lui Laszlo Tokes şi amintind că, pentru lupta sa împotriva comunismului, acesta a primit în 2009 Ordinul „Steaua României", cea mai înaltă distincţie a statului român.
Publicaţia germană notează că multora nu le-a convenit acest lucru, deoarece Tokes este un apărător al drepturilor minorităţii maghiare din România. „El mai este şi un critic nemilos al naţionaliştilor români şi al vechii elite naţional-comuniste a Securităţii, ai căror urmaşi se află şi acum în funcţii cheie ale puterii din România", se arată în articol.
„Der Spiegel" menţionează că retragerea ordinului lui Laszlo Tokes a revoltat mulţi intelectuali români, activişti ai societăţii civile - printre ei aflându-se mulţi care nu împărtăşesc valorile controversatului pastor în ceea ce priveşte situaţia minorităţilor din România, iar Societatea Timişoara, una dintre cele mai importante organizaţii privind Revoluţia din 1989 îl acuză pe Iohannis că îi interzice lui Tokes dreptul consfinţit la propria părere.
„Iohannis ar face mai bine să retragă Ordinul Steaua României unor politicieni precum fostul premier Adrian Năstase care sunt condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie - aşa cum prevăd regulile pentru acordarea distincţiei", susţine publicaţia.
În articol se aminteşte că, la începutul mandatului în decembrie 2014, în aproape aceeaşi perioadă cu sărbătorirea a 25 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, Iohannis a promis o „Românie a lucrului bine făcut": democratică, un stat de drept, lipsită de corupţie. „În loc să se ţină de cuvânt, preşedintele a devenit cunoscut în primul rând pentru deciziile sale prost gândite. Mulţi votanţi sunt dezamăgiţi, analiştii îl acuză de un mandat diletantist şi se plâng că deseori tace", scrie „Der Spiegel".
Mobilă şi tăcere
„Asta este marca lui Iohannis. Fie că e vorba despre teme de politică internă, cazuri de corupţie sau legi controversate - adeseori când vocea sa de şef de stat s-ar impune el tace sau postează un text scurt pe Facebook. Când promulgă legi nu e prea atent ce face. În decembrie anul trecut a promulgat o lege privind acordarea de pensii speciale aleşilor locali, lege care slujea doar intereselor elitei politice. Jenant pentru Iohannis: la scurt timp după, legea a fost declarată neconstituţională", continuă articolul - al cărui autor face însă o confuzie: proiectul de lege care alocă pensii speciale aleşilor locali, respins de CCR în urma contestaţiei formulate de premierul Dacian Cioloş, nu a fost promulgat de Iohannis, spre deosebire de cel care fixează pensii uriaşe parlamentarilor şi care a intrat deja în vigoare.
„Der Spiegel" scrie şi despre atitudinea preşedintelui Iohannis faţă de lupta împotriva corupţiei: "Cu banalităţi, Iohannis somează periodic la lupta împotriva corupţiei, cere mai multă transparenţă, dar, aşa cum au indicat jurnaliştii de investigaţie ai platformei anticorupţie Rise Project, anul trecut în august, există neconcordanţe serioase în declaraţia de avere a lui Iohannis. Potrivit Rise acesta nu a declarat între 2005 şi 2008 115.000 de euro proveniţi din încasări de chirie. Recent, Iohannis polemiza împotriva confiscării averii mogulului media Dan Voiculescu, fostul valutist a lui Ceauşescu, care a fost condamnat la zece ani de închisoare într-un proces de corupţie cu daune de zeci de milioane de euro. După un val de indignare publică şi pierderea a 20.000 de like-uri pe pagina de Facebook, Iohannis a afirmat necăjit: „Mulţumesc, am înţeles mesajul.»".
