• pe 24 iunie, la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” din Brăila, tradiția a fost sărbătorită prin culoare, migală și emoție • Ziua Universală a Iei a adunat iubitori ai portului popular, marcând și 11 ani de la înființarea grupului ”Poveștile IEI Brăila”, un reper în promovarea meșteșugului coaserii cămășii cu altiță
Marți, 24 iunie, la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila, Ia românească a fost din nou în centrul atenției, odată cu celebrarea Zilei Universale a Iei și aniversarea a 11 ani de la înființarea grupului ”Poveștile IEI Brăila”. Peste timp, fir cu fir, o comunitate de femei a reușit să reclădească o moștenire culturală pe cât de fragilă, pe atât de valoroasă.
Ziua Universală a Iei, marcată anual pe 24 iunie, de Sânziene, este o sărbătoare a identității culturale românești. Inițiată în 2013 de comunitatea online ”La Blouse Roumaine”, ea a devenit un moment simbolic, celebrat în întreaga lume de românii care vor să reconecteze tradiția cu prezentul.
La Brăila, evenimentul organizat de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” a fost cu atât mai special cu cât s-au împlinit 11 ani de existență a grupului ”Poveștile IEI Brăila”, unul dintre cele mai longevive și active grupuri de acest fel din România. Format în 2014, grupul reunește femei care cos manual ii autentice, respectând canoanele vechi ale artei cămășii cu altiță, piesă inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO la 1 decembrie 2022.
În acești ani, ”Poveștile IEI Brăila” a organizat numeroase expoziții locale, a colaborat cu școli, licee și instituții de cultură precum Muzeul Brăilei, Teatrul „Maria Filotti”, Biblioteca Județeană, Primăria Municipiului și Centrul de Creație. Fiecare proiect a adus ia mai aproape de oameni, mai ales de tineri, pentru care grupul dezvoltă în mod constant activități educative.
”Pentru noi, ia nu este doar o piesă vestimentară, este o lecție de răbdare, de identitate și de continuitate. În fiecare cămașă cusută stă o parte din sufletul celei care a lucrat-o”, spune Corina Ciuraru, coordonatoarea grupului. ”De 11 ani ne întâlnim, lună de lună, să învățăm, să împărtășim, să păstrăm viu acest meșteșug. Cămașa cu altiță nu trebuie să rămână în lada de zestre sau doar în muzee. Ea trebuie purtată, simțită, transmisă mai departe”.
Grupul ”Poveștile IEI Brăila” funcționează după un model de mentorat tradițional: cele mai experimentate membre îndrumă noile venite, astfel încât transmiterea meșteșugului să se facă firesc, în comunitate. De la înființare, zeci de cămăși au fost cusute în acest cadru, iar multe dintre ele au ajuns în expoziții, atât în țară, cât și peste hotare.
”Am intrat în grup fără să știu prea multe despre ie sau cusături, dar am fost primită cu căldură și încurajată pas cu pas. Acum, după câțiva ani, pot spune că fiecare ie pe care am cusut-o m-a învățat câte ceva despre mine și despre rădăcinile mele”, mărturisește una dintre cele mai vechi membre ale grupului. O altă membră implicată a grupului, ne spune „Nu e ușor să începi să coși o ie, ai impresia că nu vei reuși niciodată să o termini. Dar în grup, cu susținere, cu sfaturi, cu încurajări, totul devine posibil. Ceea ce apreciez cel mai mult este atmosfera de solidaritate între femei. Nu suntem aici doar pentru a coase, ci și pentru a ne regăsi, pentru a împărtăși, pentru a crește împreună. Fiecare ie cusută e o victorie personală și o contribuție la păstrarea unei comori românești. Este o activitate care te liniștește, te provoacă și te leagă de oameni care gândesc la fel. Nu este doar un hobby, ci un mod de viață”.
Legăturile grupului nu se opresc la Brăila. Membrii au colaborat cu grupuri similare din toată țara – din București, Iași, Cluj, Bacău – dar și din Republica Moldova. Au avut loc schimburi de experiență, vizite reciproce, participări la expoziții și proiecte internaționale, inclusiv cu ”Semne Cusute”, organizație cunoscută pentru promovarea iei autentice.
Deși zona Brăilei nu păstrează un număr mare de ii autentice vechi, membrele grupului au reușit să coasă modele din toate regiunile țării, inspirate din documentare riguroasă și din schimburi cu alte șezători din București, Iași, Bacău, Cluj sau Galați.
Corina Ciuraru atrage atenția și asupra luptei duse de grup împotriva kitsch-ului și falsificării portului tradițional: „Ia trebuie să fie ceea ce a fost și acum 100-150 de ani. Noi coasem după metode autentice, iar la o cămașă cu altiță se poate lucra între 6 luni și doi ani. Este muncă, efort, suflet și de aceea multe dintre ele rămân la cele care le-au cusut. Sunt parte din noi.”
Corina Ciuraru, coordonatoarea grupului ”Poveștile IEI Brăila”, ne spune plină de emoție că ”momentul în care o ie este terminată e unul extrem de emoționant pentru oricare dintre membrele grupului. Nu e doar o haină terminată, ci rezultatul unei munci care poate dura între șase luni și doi ani. Fiecare ie poartă în ea ore nesfârșite de răbdare, migală și suflet. Nu e de mirare că multe femei aleg să păstreze ia cusută de ele – e ca un copil al lor. În grup, spunem mereu că nu coasem doar cămăși, ci povești personale, fire de identitate și continuitate culturală. Fiecare ie încheiată e o victorie, o declarație de iubire față de tradițiile noastre românești și o punte între generații.”
Ia nu trebuie să stea doar în lăzi de zestre ori în vitrinele muzeelor. Ea trebuie purtată, cusută, iubită. Așa cum o fac, de 11 ani, femeile din „Poveștile IEI Brăila”, care visează, cos și păstrează vie o moștenire neprețuită. Evenimentul de la Brăila s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu ii albe brodate și emoții împărtășite, iar cea mai mare răsplată este ca această cămașă străbună, cu altiță, și-a găsit locul binemeritat în patrimoniul umanității.
