Ieri, exact în ziua în care judecătorii au declanşat protestele la Brăila, Ghiţă Buricea, Marian Comănescu şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Scandal la Palatul de Justiţie", împreună cu avocaţii lor, au stat ore în şir în "sala paşilor pierduţi", aşteptând o decizie a judecătorului. Membrii grupării din Radu Negru aşteaptă cu înfrigurare această decizie, magistratul urmând a se pronunţa, luni, 13 iulie, în legătură cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor, solicitată de procurori încă de la începutul lunii martie.
Palatul de Justiţie a fost, din nou, înconjurat de jandarmi şi poliţişti, mai ales că, în acel moment, în alte săli, se judecau recursurile lui Titi Sgîrcitu şi ale scandalagiilor de la "Selgros". Tensiunea a crescut şi mai mult când judecătorul a decis să se pronunţe luni, în legătură cu schimbarea încadrării juridice a faptelor comise şi a acordat termen pentru dosar tocmai în luna septembrie. Până luni, părţile implicate, în primul rând interlopii din Radu Negru, "vor fierbe în suc propriu", pentru că de decizia din 13 iulie va depinde libertatea lor. Practic, acum, soarta lui Ghiţă Buricea şi a celorlalţi inculpaţi în dosarul scandalului de la tribunal, dar şi onoarea celor din Palatul de Justiţie, se află la mâna unui singur magistrat.
Surse judiciare ne-au precizat că, în octombrie, faptele interlopilor ar putea fi prescrise, dacă acuzaţiile rămân neschimbate.
Cererea a căzut ca un trăsnet
În primăvara acestui an, procurorul de şedinţă solicitase instanţei schimbarea încadrării juridice a faptelor comise, din încăierare în ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a liniştii şi ordinii publice, prevăzută de art. 321 alin. 2 Cod Penal. Cum pedeapsa pentru încăierare este mult mai blândă, cererea Parchetului a căzut ca un trăsnet asupra interlopilor prezenţi, în condiţiile în care aceştia fuseseră trimişi în judecată chiar pentru ultraj contra bunelor moravuri. Pe 14 noiembrie 2007, în mod neaşteptat, Ghiţă Buricea şi ceilalţi inculpaţi au fost puşi în libertate, după ce judecătorul de atunci - care între timp a părăsit Brăila - a schimbat încadrarea juridică a faptei, din ultraj contra bunelor moravuri în încăierare. Pentru încăierare, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amendă penală, iar pentru ultraj contra bunelor moravuri, închisoare de la 2 la 7 ani. Judecătorul a dispus, atunci, înlocuirea arestului preventiv cu interdicţia de a părăsi localitatea, spre bucuria inculpaţilor şi dezamăgirea reprezentanţilor acuzării. Până în martie a. c., nimeni n-a avut curajul să pună în discuţie revenirea la acuzaţia iniţială. După ce-a făcut-o procurorul, inculpaţii s-au făcut luntre şi punte ca să amâne deznodământul. Zeci de cereri de amânare au fost depuse, s-au dat amenzi de zeci de milioane pentru lipsă nemotivată de la proces dar, până la urmă, luni, vrând-nevrând, acuzaţii trebuie să accepte decizia judecătorului, oricare va fi ea. Dacă vor fi acuzaţi de ultraj contra bunelor moravuri, cei din dosarul scandalului de la tribunal s-ar putea trezi, din nou, cu mandate de arestare.
Reamintim că, în ziua de 15 decembrie 2006, între orele 8.20 şi 8.33, la Serviciul "112" au sosit cinci apeluri telefonice care anunţau declanşarea unui conflict spontan, de proporţii, între grupările interlope brăilene "Radu Negru" şi "Vărsătura", chiar în incinta Palatului de Justiţie. Interlopii au urcat la etajele superioare şi au dat buzna în biroul unei judecătoare, au spart geamurile la uşile de acces, au blocat intrarea in instituţie, s-au atacat reciproc (chiar şi cu arme albe) şi au intrat în sălile de judecată, dând peste cap activitatea instituţiei. Primii pe lista acuzaţilor sunt fraţii Ghiţă şi Costică Buricea, care au participat activ, spune acuzarea, la incidentul de la Palatul de Justiţie. În timpul altercaţiei, Costel Gheorghe din gruparea "Caţali" l-a înjunghiat pe Vasile Tincu zis "Şaolin", care îi luase apărarea lui Buricea.
