Astăzi după-amiază ajunge, în sfârşit, căldura şi apa caldă la abonaţii CET. De data asta vestea e "pe bune", cum se spune, întrucât de ieri dimineaţă CET are din nou livrare de gaz metan la cotă mărită, fapt ce a permis pornirea centralei de cogenerare de pe platformă. Aceasta este vestea bună. Dar numai pentru vreo 200 de asociaţii de proprietari. Vestea proastă este aceea că CET-ul a pus la bătaie cu titlu de garanţie la plata datoriilor curente şi istorice către furnizorul Alpha Metal chiar şi ultimele surse şi resurse de venit sigure. Mai mult, a atras alături de el ca girant şi Consiliul Local Municipal, care ar putea ajunge în situaţia de a fi executat silit dacă societatea nu respectă graficul de eşalonare a plăţilor pentru consumul de gaz al centralei. În plus, municipalitatea a alocat aproape 90 de miliarde de lei vechi din bani publici pentru acoperirea pierderilor din 2011 ale CET, pierderi generate de prestarea serviciului de termoficare. De asemenea, a schimbat din nou regula acordării sprijinului financiar în sectorul încălzire centralizată prin renunţarea la ajutorul acordat pe tranşe de venit direct abonaţilor CET cu venituri mici. A instituit la loc regula subvenţionării directe a preţului gigacaloriei. Cumulat, efortul financiar presupus de încercarea disperată de a depăşi criza întreruperii căldurii este de peste 200 miliarde de lei vechi. Ca termen de comparaţie, datoria curentă a CET la gaz plus valoarea estimată a consumului pentru primele 3 luni din anul viitor depăşesc 360 miliarde de lei vechi.
De astăzi după-amiază abonaţii casnici ai SC CET SA pot răsufla uşuraţi: vor avea în sfârşit căldură şi apă caldă, după o pauză de 3 săptămâni. Dar nu toţi abonaţii vor beneficia de acest serviciu, ci doar asociaţiile de proprietari care sunt la zi cu plata facturilor la energie termică ori au restanţe mici. Aşa cum a explicat conducerea operatorului de termoficare, începând de ieri dimineaţă Alpha Metal a reluat furnizarea gazului la o presiune suficientă pentru a reporni centrala de cogenerare de pe plaftorma de la kilometrul 10. "De dimineaţă, în jurul orei 8.30, avem gaz la presiune normală şi se fac manevrele pentru repornirea centralei. Mai durează însă până când agentul termic va atinge parametrii optimi de furnizare. Estimăm că, spre după-amiaza zilei de mâine, abonaţii vor avea căldură şi apă caldă la temperatura care trebuie", ne-a declarat Ionel Pătraşcu, directorul general al SC "CET" SA Brăila. El a subliniat că există un nou set de reguli în ce priveşte selecţia asociaţiilor care vor primi agent termic. În primul rând, vor avea apă caldă şi căldură asociaţiile cu plata la zi către CET. "De asemenea, vor beneficia de servicii şi asociaţiile cu plata la nivelul anului 2010, dar care se vor angaja prin protocol de eşalonare că vor achita factura lunii curente plus tranşa din eşalonare, astfel încât, în cel mai scurt timp, să ajungă cu plăţile la nivelul anului 2011", a mai spus Pătraşcu, adăugând că nu există deocamdată o estimare privind numărul de asociaţii care ar urma să primească energie termică în sistem centralizat. Totuşi, o estimare grosolană ar indica undeva la circa 200 - 220 de asociaţii care s-ar încadra în noile rigori de furnizare a energiei termice.
CET şi-a "amanetat" până şi certificatele verzi
Şi nu este pur întâmplătoare această rigurozitate afişată acum de SC "CET" în oglindă cu largheţea cu care deschisese vanele de căldură la toate cele 340 de asociaţii cu care mai are relaţii contractuale din totalul de peste 800 din întreg oraşul. În spatele ei sunt zile întregi de negocieri purtate, pe de o parte, de municipalitate, prin primarul Aurel Simionescu, şi de conducerea companiei de utilităţi publice, iar de cealaltă parte de furnizorul de gaz Alpha Metal.
În esenţă, problema este simplă: la 1 decembrie, când Alpha Metal a închis gazul, CET avea o datorie de aproape 98 miliarde de lei vechi, iar la final de an estimarea indica o creştere a sumei undeva la 122 miliarde de lei vechi, la care se adăuga un consum de gaz pentru perioada ianuarie - martie 2012 estimat la 263 miliarde de lei vechi. Ca atare, furnizorul a cerut garanţii peste garanţii, atât de la CET, cât şi de la Consiliul Local Municipal ca acţionar majoritar. Iar această dorinţă de a avea certitudini cu privire la încasări, precum şi disperarea de a depăşi momentul de criză, se reflectă perfect în textul protocolului încheiat între părţi.
Ca să vă faceţi o idee, vă prezentăm doar câteva pasaje din acest protocol semnat între CET, CLM şi Alpha Metal. "SC CET se obligă să majoreze plăţile aferente încasărilor din energie electrică şi a bonusului de cogenerare la 100%. (2) SC Alpha Metal se obligă să achite la ordinul SC CET facturile către furnizorii de utilităţi şi cheltuielile de funcţionare ale SC CET SA în limita a 5% din sumele încasate de la populaţie". Şi acesta este doar conţinutul primului articol din protocol la capitolul Obligaţii. Iată şi alte prevederi care te fac să ridici suspicios o sprânceană: "SC CET SA se obligă să constituie garanţie reală mobiliară asupra unui număr de 120.000 certificate privind emisiile de CO2 atribuite societăţii (cotaţia la bursă a unui astfel de certificat este de 11 - 12 euro - n.r.) (...) SC CET SA şi CLM Brăila se angajează să plătească lui SC Alpha Metal la sfârşitul lunii de furnizare contravaloarea energiei termice încasată de la instituţiile publice finanţate din bugetul local (...) Garantarea obligaţiilor de plată cu un număr de 6 Bilete la Ordin emise în alb, fără protest, de către SC CET SA, din care ultimele 3 vor fi avalizate de CLM Brăila". (avalizare bilet la ordin - procedură prin care se acordă o garanţie suplimentară privind asigurarea plăţii la scadenţă a sumei înscrise în biletul la ordin - n.r.)
Ba, mai mult, în conţinutul protocolului, CLM s-a angajat că, dacă va privatiza sistemul de termoficare, va trece în caietul de sarcini obligativitatea preluării integrale a datoriei SC "CET" către "Alpha Metal".
Subvenţii peste subvenţii
Întreg textul protocolului a primit ieri votul consilierilor municipali întruniţi în şedinţă ordinară de CLM. La fel ca şi o serie de măsuri, de asemeni stipulate în protocol, menite să aducă garanţii în plus Alpha Metal că-şi va încasa banii. Astfel, alături de protocolul cu furnizorul de gaz, consilierii au mai avut de aprobat o serie de hotărâri introduse în ultima clipă pe ordinea de zi a şedinţei. Este vorba despre o HCLM prin care se aprobă alocarea sumei de 87,09 miliarde de lei vechi de la bugetul local pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare de către SC CET în anul 2011. La articolul 2 se aprobă acoperirea pierderii pe Gigacalorie consumată în valoare de aproape 420.000 lei vechi/Gcal pentru energia termică estimată a fi livrată populaţiei în anul 2012. Iar la articolul 3 se aprobă planul de eficientizare a activităţii CET. Dacă tragem linia până aici, să vedem ce bani sunt pulverizaţi din bugetul local, rezultă suma de aproape 127 miliarde de lei vechi (cele 87,9 miliarde din acoperirea pierderilor pe 2011 plus 94.000 Gcal X, cei 420.000 lei vechi, adică 39 miliarde de lei vechi).
Următoarele două hotărâri de consiliu local stabilesc preţul local de facturare pentru populaţie şi pentru agenţii economici şi instituţiile publice abonate la sistem, valabil din ianuarie anul viitor. În plus, elimină şi formula de ajutor la încălzire acordat abonaţilor casnici cu venituri mici. Astfel, de la un preţ de producţie al energiei termice reglementat de circa 4,53 milioane lei vechi/Gcal, se ajunge la un preţ de facturare de 4,11 milioane lei vechi/Gcal. Diferenţa dintre cele două preţuri este chiar suma de 420.000 de lei vechi menţionată mai sus. Dar pentru populaţie preţul de facturare este şi mai mic, ceea ce automat înseamnă şi o subvenţie în plus. În fapt, noul preţ de facturare pentru abonaţii casnici este de 2,26 milioane lei vechi/Gcal, cu alocarea unei subvenţii directe de 1,85 milioane de lei vechi pentru fiecare subvenţie livrată populaţiei. Dacă tragem şi aici linie şi adunăm, ar rezulta că peste cele 127 miliarde de lei vechi calculate mai sus ar mai trebui să adăugăm alte circa 100 de miliarde (o estimare de circa 55.000 de Gcal consumate de populaţie în prima jumătate a anului 2012 înmulţit cu 1,85 milioane de lei vechi/Gcal). Iată, aşadar, care ar fi nota totală de plată pe care brăilenii trebuie s-o facă pentru ieşirea din criza încălzirii centralizate.
S-a votat pe bandă rulantă
Cum au comentat consilierii municipali toată această formulă gândită ca un colac de salvare pentru CET? Păi, singurii care au comentat cumva au fost cei democrat - liberali, care au atras atenţia municipalităţii că proiectele respective contravin normativelor guvernului, care a spus NU subvenţiilor. Cu toate acestea, sub presiunea momentului şi a situaţiei, PDL-iştii au anunţat că vor vota "pentru", din simplul motiv că nu pot lăsa populaţia în frig în plină iarnă. În replică, edilul şef a precizat că înţelege punctul lor de vedere, care e unul corect de altfel, dar că altă soluţie nu există şi că doar în aceste condiţii a putut obţine reluarea distribuirii agentului termic în oraş. În plus, primarul a punctat faptul că în luna ianuarie se vor strânge, într-o şedinţă CLM, toţi factorii de decizie care privesc CET - membrii AGA, CA, conducerea CET, etc. - şi că se va pune la punct direcţia pe care se va merge în ce priveşte CET-ul de acum înainte, deoarece nu va mai accepta astfel de soluţii de compromis.
CET dă milităria jos din pod cu datornicii
Şi dacă tot am amintit de programul de măsuri pentru eficientizarea activităţii operatorului de termoficare, iată şi câteva dintre ideile cuprinse în raport. În afară de continuarea obiectivelor investiţionale în reţea, menite să scadă pierderile tehnologice, printre măsuri se menţionează, de exemplu, demararea unor acţiuni de verificare a încasărilor şi plăţilor la asociaţiile de proprietari cu datorii la CET, în aceste controale urmând a fi implicată Direcţia de control a Primăriei. În plus, se menţionează şi preluarea în administrare de către CET a AP-urilor cu probleme, unde administratorii au fugit cu banii ori au făcut fraude astfel încât să-şi recupereze o parte din restanţele de recuperat. De asemenea, se prevede şi preluarea prin cesiuni de creanţă de la AP-uri a datoriilor proprietarilor, o formulă juridică prin care CET poate ajunge direct la rău-platnici să-i execute silit pentru recuperarea restanţelor la întreţinere. În completare se marşează şi pe ideea acţionării în judecată a tuturor debitorilor şi trecerea la executarea silită acolo unde CET are deja hotărâri judecătoreşti.
Şi Stancu s-a săturat de CET
Cu ocazia adoptării proiectului de hotărâre privind stabilirea tarifelor pentru închirierea spaţiilor aferente Sălii Polivalente "Danubius" pe anul 2012, în cadrul celei mai recente şedinţe a Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu şi-a exprimat opinia faţă de planurile de viitor în ceea ce priveşte locaţia amintită. Astfel, una dintre problemele principale care necesită o schimbare din punctul de vedere al preşedintelui CJ Brăila, o reprezintă alimentarea cu energie termică a clădirii. Cu alte cuvinte, Stancu şi-a anunţat colegii că intenţionează să propună o altă variantă de încălzire, fiind nemulţumit de CET. "În general, Sala se menţine bine, dar o să vă propun, probabil în şedinţele următoare, să devenim independenţi din punct de vedere energetic, să nu mai am treabă cu căldura de la CET sau din altă parte, ci Sala să-şi aibă treaba ei. Acum mă uit după gaze, inclusiv apă caldă, că am avut acele meciuri de pregătire ale Naţionalei României cu Polonia, Danemarca şi Serbia, în care am stat cu aeroterme şi n-am avut apă caldă", a spus Gheorghe Bunea Stancu, în cadrul şedinţei. (Alexandru NECULA)
