"Ziua naţională fără tutun" este celebrată anul acesta pe 21 noiembrie, prin desfăşurarea campaniei de informare, educare şi comunicare în unităţi de învăţământ şi instituţii. Manifestările organizate cu această ocazie oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, de conştientizare a populaţiei fumătoare cu privire la consecinţele fumatului, dar şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se expun prin inhalarea fumului de ţigară - aşa-numitul "fumat pasiv".
În judeţul Brăila se desfăşoară Programul "Stop Fumat", în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie, de pe Str. Radu S. Campiniu, nr. 21. Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Brăila, pacientul plăteşte 180 lei, în acest preţ intrând patru consultaţii la medic şi patru şedinţe de consiliere antifumat la psiholog. De asemenea, fiecare fumător primeşte gratuit tratamentul medicamentos pentru 2 luni. Programul "Stop Fumat" a început în august 2007, iniţial ca un proiect-pilot desfăşurat în 11 oraşe, iar din iulie 2008 s-a extins în toata ţara. Tot de la 1 iulie 2008, România a devenint a 2-a ţară europeană, după Belgia, care a introdus pictogramele pe pachetele de tutun. Totodată, de la 1 ianuarie 2009, în spaţiile publice închise fumatul este permis numai în camere exclusiv dedicate în acest scop.
Pentru a marca acest eveniment naţional, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA ) Brăila derulează, pe parcursul întregii săptămâni, activităţi de informare, educare şi conştientizare asupra riscurilor induse de fumat în rândul elevilor de gimnaziu, a copiilor aflaţi în plasament instituţional (Fundaţia "Surorile Clarise ale Sfântului Sacrament", Asociaţia "Diaconia-Căminul Speranţei") şi a pesoanelor private temporar de libertate din cadrul Peniteniarului Brăila. "În concluzie, putem afirma că fumatul activ şi pasiv este un factor de risc major de morbiditate care poate fi evitat. Persoanele care doresc să obţină independenţa faţă de tutun, se pot adresa centrului antidrog pentru iniţierea unui program individualizat în vederea obţinerii abstinenţei", a declarat psih. Olga Condrat, coordonator CPECA Brăila.
Fumatul creşte de 10 ori riscul de deces prin bronhopneumopatie obstructivă cronica (BPOC), aproximativ 90% din decesele din această cauză putând fi atribuite fumatului. Riscul de deces prin cancer de plămân este de 22 de ori mai mare la bărbaţii care fumează şi de 12 ori mai mare la femeile care fumează, în comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată. Persoanele care nu fumează sunt la fel de expuse efectelor fumului de ţigară dacă se afla în apropierea celor care fumează. Astfel, copiii expuşi fumului de ţigară, la domiciliu, prezintă o sensibilitate crescută a căilor respiratorii şi tulburări de creştere.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), consumul de tutun reprezintă a doua cauză de deces din lume, înregistrându-se 5,4 milioane decese anual, mai multe decât accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri. Se estimează că acest numar al deceselor se va dubla până în 2020 (dacă modelele actuale în ceea ce priveşte fumatul se vor menţine, ele vor cauza 10 milioane decese în fiecare an). OMS apreciază că 70% dintre aceste decese se vor înregistra în ţările în curs de dezvoltare.
