• se numeşte Rareş Voicu şi este unul dintre cei patru Ambasadori Juniori ai României la Uniunea Europeană, poziţie pe care a câştigat-o în cadrul unui concurs organizat de UNICEF şi Ministerul Afacerilor Externe • prin acest program, elevul din Brăila va fi “vocea” copiilor şi adolescenţilor români şi va promova la nivel european mesajele şi proiectele acestora • deja de un an şi jumătate Rareş face acest lucru pe plan local, el fiind preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila
La doar 16 ani, un elev din Brăila devine Ambasador Junior al României la Uniunea Europeană. Alături de alţi trei colegi din ţară, Rareş Voicu, elev în clasa a X-a la Liceul “Nicolae Iorga”, va avea misiunea de a vorbi la Bruxelles despre problemele copiilor şi adolescenţilor, precum şi despre dorinţele şi planurile acestora. Noua poziţie i se potriveşte “mănuşă” lui Rareş, el fiind din 2017 preşedinte al Consiliului Elevilor din Brăila, perioadă în care în permanenţă a încercat să schimbe lucrurile în bine la nivel de şcoală, municipiu şi judeţ. Adolescentul a arătat deja că ştie să îşi apere drepturile şi, deşi a auzit de multe ori expresiile “Eşti doar un copil!”, “Ce ştii tu?” sau, mai grav, “Cum îţi permiţi?”, nu s-a lăsat niciodată descurajat. Dimpotrivă, s-a ambiţionat să le arate adulţilor că “şi cea mai mică pietricică poate face valuri”.
Astăzi, cotidianul “Obiectiv” vă invită să îl cunoaşteţi pe Rareş Voicu, un “copil” de 16 ani care îşi doreşte ca şi alţii să conştientizeze că nu e “de joacă” cu soarta generaţiei sale şi a celor care vor veni.
“Vreau ca vocea mea să fie auzită!”
În luna decembrie 2018, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului Delegat pentru Afaceri Europene, şi UNICEF România lansa competiţia “Ambasador Junior la Uniunea Europeană”, adresată copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, pasionaţi de drepturile copilului şi de promovarea unei Europe incluzive, de vorbitul în public şi de scris.
Programul, organizat în marja Preşedinţiei României la Consiliul UE, în primul semestru din 2019, reprezintă o premieră la nivelul Uniunii Europene, iar printre cei care s-au înscris s-a numărat şi brăileanul Rareş Voicu, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” şi preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Brăila. Acesta şi-a trimis CV-ul, două scrisori de recomandare, o scrisoare de motivaţie şi un plan de activităţi, iar după ce a parcurs toate etapele concursului a fost ales unul dintre cei patru Ambasadori Junior ai României la Uniunea Europeană.
“Mi-am depus candidatura din acelaşi motiv pentru care am intrat şi în Consiliul Elevilor. Pentru că nu mi se pare normal să nu fiu auzit, să tac din gură atunci când am ceva de spus, mai ales când eu ştiu că acel ceva poate schimba în bine societatea noastră”, ne-a spus Rareş.
Programul “Ambasador Junior la Uniunea Europeană” reprezintă o oportunitate de a promova la nivel european participarea şi implicarea copiilor, mai ales în domenii cheie care îi privesc, cum ar fi educaţia sau piaţa muncii.
“M-am lovit de multe ori de expresia «Eşti doar un copil». Da, poate că nu am experienţă în domenii specifice, cum ar fi economie, dar am experienţa mea de cetăţean în formare. Şi cred că pe lângă faptul că orice opinie în plus e valoroasă, opinia mea ca viitor cetăţean cu drepturi depline ar trebui să fie printre cele mai relevante, dacă nu cea mai relevantă. Ok, guvernăm acum şi legiferăm pe termen scurt. Dar pe termen lung? Nu ne uităm şi la sustenabilitate, la cine vine din spate, la generaţia următoare? Prin programul acesta am vrut să îi ajut pe copii să aibă o voce, prin mine şi ceilalţi ambasadori, iar la final lumea să aibă implementată în mentalitate ideea că noi, copiii şi adolescenţii, putem vorbi, avem dreptul să vorbim şi vom vorbi. Ne-am gândit şi la un fel de Forum European al Copiilor, unde să fie aleşi copii din toată statele membre ale Uniunii Europene, şi acel for să emită opinii consultative pentru Comisie, Parlament, Consiliu, iar ei când emit decizii să ţină cont de ele”, susţine Rareş.
“Justiţiar” de la 8 ani
Încă din copilărie Rareş a fost un mic “justiţiar”, după cum poate reieşi din povestirile sale:”Cred că într-un fel mereu am fost un copil mai «răzvrătit» împotriva a ceea ce simţeam eu că până la urmă nu este corect. Îmi amintesc că aveam vreo 7-8 ani şi eram la bunici. Acolo era un părculeţ unde mă jucam cu prietenii mei de la bloc şi unii locatari ne spuneau să nu mai stăm acolo că nu avem voie. Şi eu le spuneam că am voie să stau acolo, că este un parc pentru copii şi este dreptul meu. Ei ne alungau în continuare, dar eu ştiam că am voie să stau acolo”.
Şi tot de la o vârstă fragedă a dat dovadă şi de spirit civic - la 11 ani a fost voluntar în campania “Brăila - Capitală Europeană a Culturii 2021”.
“Părinţii mei mereu mi-au insuflat spiritul acesta civic. Şi am fost norocos, pentru că m-au îndemnat mereu să îmi spun opinia. Iar atunci când ţie ţi se pare că ceva nu este în regulă, tu nu trebuie să laşi capul plecat şi să taci. Pentru că poate tu poţi schimba ceva. Şi aşa setezi un precedent pentru ceilalţi şi arăţi că se poate”, afirmă Rareş.
Curajul de a-şi susţine opiniile şi de a se “lupta” pentru cauzele în care crede i-au adus în 2017 şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila, el având 15 ani şi cam două luni de când intrase la liceu. De atunci şi până în prezent a organizat mai multe campanii împreună cu colegii lui pentru a schimba lucrurile în sistemul de învăţământ brăilean. Una dintre campaniile de succes este “STOP fondul şcolii, fondul clasei, gardian!”, care încă se desfăşoară, Rareş primind semnale că numărul elevilor şi părinţilor care scot bani din buzunar pentru aceste “practici” este în scădere.
“Cum îţi permiţi?”
Aceasta este doar unul dintre comentariile pe care Rareş le-a tot auzit de-a lungul timpului, aproape la fel de des ca: “Eşti doar un copil!” sau “Ce ştii tu?”. Cum are doar 16 ani, au fost persoane care au încercat să îl ignore, refuzând să îi asculte problemele pe care le semnalează.
“Cred că unul dintre lucrurile pe care le-am auzit cel mai des, şi poate chiar mă doare uneori, mai ales că suntem în 2019, este «Care e treaba lor?». Adică a reprezentanţilor elevilor, a reprezentanţilor beneficiarilor primari ai educaţiei. Sau «Ce treabă ai tu?» (cel datorită căruia ai un job până la urmă) să te implici în conturarea actului educaţional? «Cum îţi permiţi?», o sintagmă pe care am auzit-o des şi care mă dezamăgeşte foarte tare. Cum îmi permit, în condiţiile în care nu mergem să ţipăm, să batem cu pumnii în uşă, ci vrem doar să avem nu dialog. Cum îmi permit să spun că e o problemă? Cum îmi permit să nu ascund sub preş? Însă unii probabil nu înţeleg ce deserviciu îşi fac când ne dau «la gară», pentru că pe noi chestia asta ne face să luptăm mai mult”, afirmă preşedintele CJE Brăila.
Rareş este de părere că orice problemă ar fi într-o şcoală, totul s-ar rezolva mult mai uşor dacă ar exista dialog între elevi, părinţi, profesori şi cei din conducere, iar lucrurile nu ar mai fi percepute ca un “război” între generaţii.
“Ţin să subliniez chestia asta. Nu este un război între generaţii. Niciodată nu a ieşit vreun lucru bun pe de-a-ntregul dintr-un război. Noi nu vrem să purtăm un război, noi vrem să avem o colaborare solidă, bazată pe comunicare. Însă, dacă uneori răul trebuie tăiat de la rădăcină, să ştiţi că o vom face în cea mai gentilă şi civilizată formă posibilă”, susţine Rareş.
“Învăţământul actual scoate roboţi pe bandă rulantă”
Aşa vede liderul elevilor sistemul de învăţământ, el vorbind din prisma “umilei” sale experienţe de şcolar de aproape 10 ani.
“Sistemul de învăţământ este vechi, cu practici perimate, care scoate pe bandă rulantă roboţi. Un sistem care instruieşte roboţi şi scoate roboţi, iar apoi tinerii nu se pot integra pe piaţa muncii sau se integrează foarte greu. Şi din punctul meu de vedere, orice proces instructiv-educativ ar trebuit să aibă ca rezultat un cetăţean care să fie în stare să se adapteze şi să se integreze în societate şi, bineînţeles, să aducă valoare. Iar sistemul nostru actual nu face asta”, explică Rareş.
Iar una dintre problemele învăţământului este sistemul de notare în care accentul nu se pune pe competenţe, ci mai degrabă pe toceală.
“Am impresia că mi se evaluează doar cunoştinţele, adică ce rânduri am reţinut. Nimeni nu mă întreabă ce am învăţat efectiv din chestiile predate. Se încurajează toceala, învăţatul mecanic ca de roboţei, cum spuneam şi mai devreme. Plus de asta, notele nu ar trebui să mai fie un lucru cu care să putem fi ameninţaţi, un lucru prin care să putem fi stigmatizaţi. Da, cred că ar trebui să se evalueze cunoştinţele, dar şi aptitudinile. Dar pentru asta ar trebui să se schimbe şi sistemul de predarea şi ascultare, iar aici intrăm într-o altă discuţie”, este de părere acesta.
Rareş nu a putut să nu critice şi modificările care se fac aproape în fiecare zi în educaţie, una dintre cele mai recente fiind introducerea simulării naţionale la clasa a VII-a, anunţată cu doar o lună înainte.
“În general, modificările făcute în mijlocul petrecerii mi se par inacceptabile. În ce sistem de învăţământ se întâmplă asta, că poate nu ştiu eu? În ce sistem se fac modificări în mijlocul anului şcolar? Mă pun în situaţia celor de clasa a VII-a, pentru că şi eu ştiu ce înseamnă să numeri lunile până la examen, să ai setat un anumit ritm şi calendar şi dintr-o dată să vină cineva şi să îţi dea peste cap toate astea. Cum te poţi aştepta la rezultate bune în aceste condiţii?”, întreabă retoric Rareş.
Iar lucrurile devin şi mai frustrante atunci când eşti elev şi la şcoală se pune presiune pe tine să înveţi cât mai bine şi să ştii cât mai multe, însă cei care sunt puşi în funcţii de conducere, cei care au condus chiar Ministerul Educaţiei, nu sunt nici pe departe modele de urmat.
“Nouă ni se cer o groază de chestii, să fim buni la tot. Dar am observat în spaţiul public persoane care fac 20 de greşeli gramaticale în 5 minute. Şi mă gândesc ce fel de exemplu ne este dat nouă? Mi se pare că modelele pe care le avem nu sunt sănătoase”, susţine acesta.
Şi totuşi există şi lucruri bune la învăţământul românesc. Vorbim aici despre profesorii “rază de lumină”, cum le zice el, dascălii care au depăşit de mult graniţa de la catedră şi care devin mentori pentru elevi. Pentru ei, Rareş are tot respectul din lume.
Nu acelaşi lucru îl poate spune despre politicieni, despre oamenii care au fost aleşi să ne conducă. Din nou, e posibil ca şi aici gurile rele să spună: “Ce ştie un copil de 16 ani despre politică?”. Mai multe decât credeţi! Rareş este bine informat la acest capitol, mai ales că de când e preşedinte al elevilor este la curent cu legile şi deciziile din Educaţie. Însă nu crede că trebuie să ştii pe de rost toate legile din Justiţie ca să îţi dai seama dacă cineva ia decizii pentru comunitate sau pentru binele propriu.
“Mă supără egoismul celor care ne conduc. Încerc să fac un excerciţiu de imaginaţie. Aş candida mâine pentru un post de senator sau de deputat şi aş şti că am în spate zeci, sute de mii de cetăţeni. Cum aş putea eu în orice secundă să uit de acei sute de mii de cetăţeni care m-au votat şi mi-au acordat încrederea lor? Cum aş putea să uit de ei şi eu să votez sau să propun ceva care ar fi contrar dorinţelor lor? Eu nu aş mai putea scoate capul în lume dacă aş şti că i-am dezamăgit!”, declară Rareş.
“Nu sunt un elev de 10 şi mă mândresc cu asta”
Rareş este un elev premiat la olimpiadele judeţene de limba engleză şi la concursuri de “Public Speakink”, însă mărturiseşte că nu este un elev cu note numai de 10 în carnet. Şi nici nu îşi doreşte! Pentru el nu sunt importante notele, ci ceea ce ai învăţat să faci: “Nu tocesc şi poate că acesta este motivul pentru care nu sunt un elev de 10 pe linie. Şi chiar mă mândresc că nu sunt aşa! Mai am şi note de 7 sau 8. Pentru mine scopul nu e să am numai 10 şi sunt convins că oamenii îmi vor da dreptate când spun că nimeni nu mă va întreba la un interviu de angajare ce notă am luat în clasa a X-a la biologie, de exemplu. În schimb, dacă mă va întreba cineva ce am făcut în liceu, aş vrea spun că am făcut o campanie şi datorită ei poate nivelul de corupţie e mai mic, transparenţa e un pic mai mare, poate am schimbat ceva, o mentalitate. Zece mentalităţi dacă am schimbat, eu sunt fericit. Cred că e important să lăsăm ceva în urma noastră, nu neaparat ceva legat de numele nostru, dar ceva prin care societatea asta să progreseze”.
“Nu vă fie frică să vă spuneţi părerea!”
Acesta este mesajul lui Rareş către colegii lui de generaţie, adolescenţi şi tineri despre care spune că au “foarte mult potenţial”, însă unii încă nu au curajul să îşi strige nedreptăţile. “Şi eu am fost ca ei şi ştiu că nu e uşor şi e atât de frustrant să fii mângâiat pe cap şi apoi ignorat. Şi mai frustrant decât să nu fii ascultat e să nu fii luat în serios. Însă e dreptul meu să îmi exprim opinia şi, dacă vorbeşti destul de mult, cineva va întoarce capul la un moment dat şi va spune: «Stai aşa! Tu ai o idee bună!»“, a încheiat liderul elevilor brăileni şi ambasador junior al României la Uniunea Europeană.
