Angela Merkel, puţin obişnuită să fie criticată de ai săi, urmează să apere luni o soluţie europeană la criza refugiaţilor, în Congresul partidului său conservator, care a căzut pradă a unor disensiuni pe tema politicii cancelarului de primire a azilanţilor, relatează AFP în pagina electronică.
Merkel, care va lua cuvântul în faţa a 1.000 de delegaţi ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU) luni la prânz, nu intenţionează să cedeze în faţa detractorilor săi din interior.
Ea a repetat, desigur, în acest weekend că vrea să "reducă net" numărul migranţilor, dar şi-a reafirmat totodată opoziţia faţă de introducerea unui plafon - în cifre - în vederea restrângerii numărului migranţilor care vin în Germania.
La sfârşitul lui noiembrie, acest număr atingea deja milionul - un număr simolic, care urmează, aşadar, să fie depăşit până la sfârşitul anului.
Cancelarul, care conduce CDU de 15 ani, este nevoit să înfrunte critici neobişnuit de virulente în propria tabără, din partea celor care-i cer să apese frâna în privinţa afluxului migranţilor.
Cea mai complexă provocare
Comentatori politici preconizează, aşadar, unul dintre cele mai importante congrese în ceea ce o priveşte pe Merkel, în vârstă de 61 de ani, care tocmai a sărbătorit zece ani de când se află la conducerea Guvernului.
Merkel - care a recunoscut că această criză a refugiaţilor este "chestiunea cea mai complexă" de când se află ea la guvernare - a insistat asupra necesităţii găsirii unor răspunsuri europene - ci nu germane - la această criză care zguduie întreaga Uniune Europeană (UE).
Un summit la Bruxelles, consacrat acestei crize urmează să aibă loc, de altfel, joi şi vineri.
Astfel, cel mai important subiect de pe agenda Congresului CDU, la Karlsruhe (sud-vest), este dezbaterea unei moţiuni care îndeamnă la "măsuri eficace" în vederea reducerii nete a afluxului de solicitanţi de azil.
În urma unor discuţii dure în aceste ultime zile, Congresul urmează să rezume poziţia Angelei Merkel, care promovează o acţiune europeană comună - în special la frontiera dintre Grecia şi Turcia, principala poartă de intrare a migranţilor în UE.
Berlinul a fost unul dintre iniţaitorii unei apropieri de Ankara, în vederea unei încercări de a reţine în Turcia cele peste două milioane de sirieni care s-au refugiat aici din ţara lor încă de la începutul războiului.
"Vrem să reducem net numărul de migranţi, nu prin măsuri naţionale unilaterale", ci, "înainte de toate, prin măsuri internaţionale şi europene", a subliniat ea duminică seara, pentru postul ARD.
"Este necesar să combatem nivelul internaţional al motivelor care-i împing pe migranţi (să fugă din ţările lor) şi să protejăm frontierele externe ale UE", a mai subliniat ea.
Ea a evocat din nou "responsabilitatea umană" a Germaniei faţă de aceşti refugiaţi aflaţi în suferinţă, care fug "împotriva voinţei lor din propria ţară".
Rezultatul votului asupra acestei moţiuni va fi scrutat cu mare atenţie şi interpretat, dacă va fi cazul, ca un semnal de neîncredere în cancelar.
În ceea ce-i priveşte pe germani, nemulţumirea este tot mai mare. Astfel, 49% dintre ei se declară împotriva politicii adoptate şi urmate de Berlin, în timp ce alţi 47% apreciază activitatea lui Merkel, potrivit barometrului politic al postului public ZDF.
O societate zguduită
Însă unii editorialişti minimizează amploarea vocilor disonante din CDU, apreciind că, în pofida faptului că Merkel şi-a pierdut aura, ea nu are rival nici în partid şi nici în afara acestua.
Principalul său concurent, dar care-i este partener în cadrul marii coaliţii guvernamentale, social-democratul Sigmar Gabriel a fost sancţionat vineri, când a fost reales la conducerea SPD.
Iar atunci când revista americană Time a desemnat-o personalitatea anului 2015, un cotidian german nu a ezitat să titreze pe măsură - "cancelarul lumii libere".
Dar criza refugiaţilor zguduie societatea germană. Violenţele care-i vizează pe refugiaţi s-au intensificat puternic, de la începutul anului, pe fondul ascensiunii partidului xenofob Alternative für Deutschland (AfD).
