Tabagismul este considerat o maladie ce imbraca toate atributele unei epidemii cu caracter agresiv si consecinte nefaste. Nu este determinata de un agent patogen (virus, bacterie), de vreun defect genetic ori catastrofa naturala, ci este o forta economica. Statisticile arata ca in lume exista aproximativ un miliard de fumatori, in crestere in tarile dezvoltate si in rindul femeilor. Anual sint fumate aproximativ 6.000 miliarde tigari, numarul mediu de tigari consumate pe zi de un fumator in lume fiind de 15, variind in functie de zona: 10 - Africa, 18 - Europa. Costurile acestui viciu sint imense: materiale - evaluate la 200 miliarde dolari; sociale - numarul persoanelor decedate din cauza tutunului anual depasind 3 milioane.
Fumul de tutun contine o serie de substante cu efect nefast asupra organismului: monoxidul de carbon, care blocheaza transportul de oxigen prin formarea unui compus stabil-carboxihemoglobina; substante iritante: bioxidul, peroxidul de azot, acid cianhidric, fenoli, care perturba functia de eliminare a substantelor reziduale din caile respiratorii; substante cancerigene: gudroane, hidrocarburi aromatice policiclice, radioelemente; nicotina - compusul toxic cel mai cunoscut din frunzele de tutun - responsabil de dependenta tabacica.
Riscul tabagismului pentru sanatate depinde de tipul de produs tabagic (tigareta, trabuc, pipa), riscul fiind mai crescut pentru fumatorii din tigarete, iar dintre acestia, pentru cei care fumeaza tigari "tari" (peste 120mg gudron), fara filtru si in intregime.
Riscul este si in raport cu virsta la care s-a inceput fumatul, fiind mai mare la tineri si adolescenti, cit si cu gradul de inhalare a fumului produs de combustia tigaretei.
Efectele tigaretei asupra sanatatii sint dezastruoase. Aceasta este factor cauzal al cancerului bronho-pulmonar, laringian, faringian, de pancreas, leucemie, boli cronice pulmonare ca: bronsita, emfizemul pulmonar, fibroza pulmonara.
Tigareta este o cauza majora de boli cardio-vasculare: boala coronariana ischemica, ateroscleroza, anevrisme, arterita obliteranta, creste riscul accidentelor vasculare cerebrale. Efectul nociv este datorat monoxidului de carbon si trombogenezei induse de catre produsii de combustie; riscul de a produce infarct miocardic este mai mare de 2-3 ori la fumatori fata de nefumatori, acesta crescind la tineri.
Tabagismul matern se asociaza cu risc crescut de prematuritate, avorturi spontane, deces neo-natal. Fumatul afecteaza fertilitatea la ambele sexe; pentru femei, asocierea fumat-contraceptive creste riscul de boala coronariana.
Tabagismul pasiv "fumatul fara tigara" este la fel de nociv. Copiii cu parinti fumatori prezinta o frecventa crescuta a afectiunilor respiratorii. Nu in ultimul rind, tutunul conduce la efecte economice atit in plan personal (costuri mari), cit si social (absenteism, buget alocat pentru tratarea fumatorilor cu afectiuni cronice, neoplazice, cardiace etc.).
Daca au fost intelese efectele negative ale fumatului, sfatul imediat este: lasa-te acum de fumat, pentru a cistiga ani de viata. Cea mai buna terapie este vointa! Pentru cei dependenti de nicotina exista mijloace farmacologice care se pot utiliza numai in urma consultului medical.
dr. Dorina TITE, medic primar medicina de familie
Fumul de tutun contine o serie de substante cu efect nefast asupra organismului: monoxidul de carbon, care blocheaza transportul de oxigen prin formarea unui compus stabil-carboxihemoglobina; substante iritante: bioxidul, peroxidul de azot, acid cianhidric, fenoli, care perturba functia de eliminare a substantelor reziduale din caile respiratorii; substante cancerigene: gudroane, hidrocarburi aromatice policiclice, radioelemente; nicotina - compusul toxic cel mai cunoscut din frunzele de tutun - responsabil de dependenta tabacica.
Riscul tabagismului pentru sanatate depinde de tipul de produs tabagic (tigareta, trabuc, pipa), riscul fiind mai crescut pentru fumatorii din tigarete, iar dintre acestia, pentru cei care fumeaza tigari "tari" (peste 120mg gudron), fara filtru si in intregime.
Riscul este si in raport cu virsta la care s-a inceput fumatul, fiind mai mare la tineri si adolescenti, cit si cu gradul de inhalare a fumului produs de combustia tigaretei.
Efectele tigaretei asupra sanatatii sint dezastruoase. Aceasta este factor cauzal al cancerului bronho-pulmonar, laringian, faringian, de pancreas, leucemie, boli cronice pulmonare ca: bronsita, emfizemul pulmonar, fibroza pulmonara.
Tigareta este o cauza majora de boli cardio-vasculare: boala coronariana ischemica, ateroscleroza, anevrisme, arterita obliteranta, creste riscul accidentelor vasculare cerebrale. Efectul nociv este datorat monoxidului de carbon si trombogenezei induse de catre produsii de combustie; riscul de a produce infarct miocardic este mai mare de 2-3 ori la fumatori fata de nefumatori, acesta crescind la tineri.
Tabagismul matern se asociaza cu risc crescut de prematuritate, avorturi spontane, deces neo-natal. Fumatul afecteaza fertilitatea la ambele sexe; pentru femei, asocierea fumat-contraceptive creste riscul de boala coronariana.
Tabagismul pasiv "fumatul fara tigara" este la fel de nociv. Copiii cu parinti fumatori prezinta o frecventa crescuta a afectiunilor respiratorii. Nu in ultimul rind, tutunul conduce la efecte economice atit in plan personal (costuri mari), cit si social (absenteism, buget alocat pentru tratarea fumatorilor cu afectiuni cronice, neoplazice, cardiace etc.).
Daca au fost intelese efectele negative ale fumatului, sfatul imediat este: lasa-te acum de fumat, pentru a cistiga ani de viata. Cea mai buna terapie este vointa! Pentru cei dependenti de nicotina exista mijloace farmacologice care se pot utiliza numai in urma consultului medical.
dr. Dorina TITE, medic primar medicina de familie
