• la loc de cinste se află cel mai vechi document aflat în depozitele SJAN Brăila: cartea din anul 1505 a lui Bogdan al III-lea, domnul Moldovei, fiul lui Ștefan cel Mare și Sfânt • tot aici, se află Biblia lui Șerban Cantacuzino, de la 1688 - prima scrisă integral în limba română - acte domnești, hărți și vederi cu Brăila de altădată • arhiviştii verifică, ordonează şi inventariază mii de documente pentru a le transmite urmașilor urmașilor noștri • o altă componentă a activităţii desfăşurate de arhivişti vizează eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documente
Ziua Arhivelor Naţionale este marcată, în fiecare an, la data de 31 octombrie. Asta pentru că, în anul 1862, la 31 octombrie, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) semna Decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, aflate în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.
Filiala Arhivelor Statului Brăila, numită astăzi Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale (SJAN) a fost înfiinţată la 15 aprilie 1953, ca instituţie în subordinea Serviciului Arhivelor Statului Galaţi. Filiala şi-a început activitatea cu doar doi angajaţi - prof. Aurora Ţane, în funcţia de şef filială, şi Maria Negru în funcţia de arhivar. Principala preocupare a conducerilor Filialei Arhivelor Statului Brăila a fost obţinerea unui sediu adecvat nevoilor instituţiei. Prin Ordinul nr. 16.215 din 28 aprilie 1953 al Ministerului Justiţiei, imobilul din Strada I. V. Stalin nr. 19 (în prezent, Calea Călăraşilor) a ajuns în folosinţa Filialei Arhivelor Statului Brăila. Deşi, la acel moment, instituţia avea în schemă numai trei angajaţi, până la sfârşitul anului 1953 s-a reuşit mutarea fondurilor aflate în depozitele provizorii situate pe Strada Republicii nr. 11 (actuală Mihai Eminescu) şi Strada Roşie nr. 1. De asemenea, în anul 1954, de la Direcţia Arhivelor Statului Bucureşti au fost preluate 74 de lăzi cu o parte din documentele care constituie fondurile Tribunalul Judeţului Brăila şi Prefectura Judeţului Brăila (încă de la înființarea lor, în prima jumătate a sec. XIX). În martie 1956, Arhivele Naționale Brăila au fost mutate într-un imobil pe Calea Călăraşilor nr. 16 care dispunea, la momentul respectiv, de un spaţiu suficient atât pentru păstrarea documentelor, cât şi a publicaţiilor aflate în biblioteca documentară şi amenajarea sălii de studiu, a sălii de triere şi a birourilor.
După decembrie 1989, prefectul judeţului, Vasile Datcu, şi comandantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, col. Grigore Constantinescu, au sprijinit ideea construirii unui sediu special destinat Arhivelor brăilene, astfel că, în perioada 22-30 octombrie 1996, au fost mutate - în sediul actual, de pe Strada Plevna nr. 8 bis - toate fondurile şi colecţiile arhivistice din vechile spaţii de depozitare. Actualul sediu al Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN) Brăila se încadrează în normativele privind caracteristicile tehnico-funcţionale ale spaţiilor şi ale echipamentelor de depozitare şi conservare a arhivelor.
După mutarea în actualul sediu, activitatea de preluare a fost continuată, fiind preluate inclusiv documentele create şi deţinute de fostele organizaţii locale ale PCR. De asemenea, conform atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, Filiala Brăila a organizat numeroase acţiuni de îndrumare şi control pentru preluarea arhivelor de la creatorii şi deţinătorii de documente aflaţi în procedură de lichidare administrativă sau judiciară. Au fost preluate, astfel, de la mari creatori şi deţinători, documente de certă valoare istorică care au fost incluse în Fondul Arhivistic Naţional al României.
Pe lângă fondurile arhivistice create de instituţiile şi întreprinderile din oraş şi judeţ, direcţia deţine şi colecţii de documente, planuri şi hărţi, matrice sigilare, fotografii şi cărţi poştale. Cel mai vechi document aflat în păstrare şi conservare în depozitele SJAN Brăila este cartea din anul 1505 a lui Bogdan al III-lea, domnul Moldovei, prin care s-a întărit cumpărarea satului Hălmăjeşti pe Tutova de către Mircea Ezereanu şi surorile sale. Acest document, scris pe pergament, în limba slavonă, poartă pecete atârnată cu şnur de mătase roşie. Tot aici se află Biblia lui Șerban Cantacuzino, de la 1688, restaurată în urmă cu câțiva ani, precum și acte domnești de o certă valoare istorică.
De șapte decenii în slujba brăilenilor
Instituţia, care a împlinit de curând 70 de ani, deţine sute de fonduri arhivistice care însumează mai mulți de cinci kilomeri liniari de documente - tezaurul documentar al Brăilei. Ea este menită să conserve istoria oraşului şi judeţului şi să o transmită urmaşilor urmaşilor noştri, aşa cum este ea, netrucată şi dovedită cu documente.
Motivaţi de ataşamentul faţă de profesie, arhiviştii brăileni verifică, ordonează şi inventariază mii şi mii de documente, unele vechi de un secol şi jumătate, pe care le pun mai apoi la dispoziţia cetăţeanului, fie el cercetător, istoric sau simplu slujbaș. Fac acest lucru zi de zi, riscându-şi sănătatea, pentru că actele și dosarele vechi sunt pline de praf, mucegai şi ciuperci periculoase.
Potrivit statutului, SJAN Brăila se ocupă cu administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional din judeţul Brăila, care cuprinde documentele create de-a lungul timpului de către organismele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice - acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
O altă importantă componentă a activităţii desfăşurate de arhivişti vizează eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documente privind drepturi patrimoniale, naţionalizarea sau exproprierea bunurilor imobile şi mobile, dovedirea statutului de refugiat, acte de stare civilă, de vânzare-cumpărare, testamente, dote şi alte categorii de acte notariale, fişe de imobil, autorizaţii de construcţie, demolare sau înstrăinare a unor imobile, sentinţe civile şi penale pronunţate de instanţele de judecată din judeţul Brăila şi fostele raioane, documente privind împroprietărirea sau exproprierea în baza actelor normative emise după data de 6 martie 1945, certificate de vechime în muncă şi stagiile de cotizare la asigurările sociale şi sistemul unitar de pensii publice.
