Băsescu a explicat că ţările care aderă la acordul interguvernamental vor trebui să introducă o serie de modificări în legislaţiile naţionale. În acest sens, el s-a referit la necesitatea angajamentului pentru un "buget naţional echilibrat şi în surplus", explicând că aceasta înseamnă că deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. "Nu există altă cifră convenită", a avertizat preşedintele.
Şeful statului a punctat că deficitul structural sunt cel referitoare, de exemplu, la deficitele la fondul de pensii.
"Marea problemă a acestui deficit de 0,5% este că el trebuie introdus într-un act normativ care se numeşte Constituţie a statelor membre în cel mai scurt timp, poate fi un substitut pentru constituţie dacă este vorba de o lege echivalentă cu Constituţia, iar acest lucru îl poate constata numai Curtea de Justiţie a UE, dacă prevederea legală a fost introdusă într-un act normativ care poate fi constituţia sau echivalent", a afirmat preşedintele.
El a subliniat că, în România, nu există echivalent pentru Constituţie, punctând că România "nu poate fi credibilă" decât dacă introduce această cifră de deficit în Constituţie.
Europenii vor da Fondului Monetar Internaţional circa 200 de miliarde de euro, pentru ca instituţia financiară să vină, la rândul ei, în ajutorul zonei euro, au decis liderii UE, dar măsura, considerată insuficientă pentru rezolvarea crizei datoriilor, nu a fost de natură să liniştească pieţele.
Zona euro şi alte state membre UE vor confirma în decurs de zece zile o contribuţie de până la 200 de miliarde de euro ca resursă suplimentară pusă la dispoziţia FMI, sub formă de împrumuturi bilaterale, declară liderii UE într-un comunicat dat publicităţii vineri dimineaţa, după o noapte de negocieri la Bruxelles.