Braila are, oficial, un baron get-beget. E din partea locului, are functie mare in politica si deruleaza afaceri grele in Braila. Pina in 2004 s-a vorbit despre Culita Tarita ca ar fi baron. Se prea poate, doar ca el era din Neamt, singura lui legatura cu Braila fiind biznisul din Insula Mare. Tarita s-a pierdut undeva pe drum, iar locul sau a fost luat rapid de un personaj al carui nume nu spunea mare lucru in 2004. Era doar un simplu om de afaceri care se invirtea prin sediul PSD Braila. Numele sau este Gheorghe Bunea Stancu, iar in cele ce urmeaza vom vedea cit de spectaculos i-au crescut lui afacerile in ultimii 3 ani de cind a trecut pragul spre administratia publica locala, fiind ales presedinte al Consiliului Judetului prin jocuri de culise, nu prin votul direct al cetatenilor.
Chiar daca anul 2006 nu a fost unul stralucit din punctul de vedere al profiturilor inregistrate, media multianuala face totusi o detasare neta fata de perioada dinaintea mandatului cu care a fost investit Stancu dupa alegerile locale din 2004. Statistic vorbind, in anul 2004, profitul total obtinut de cele mai importante firme din portofoliu a crescut la 41 miliarde de lei vechi, adica de circa 6 ori in comparatie cu 2003. Si in 2005 nivelul profiturilor cumulate s-a mentinut peste stacheta a 40 de miliarde. Daca in ultimii 3 ani, firmele in care este implicat seful CJ ar fi repartizat profiturile realizate numai pentru plata dividendelor, cifrele rezultate sint ametitoare: lui Stancu i s-ar fi cuvenit peste 43 miliarde de lei, adica in jur de 1 milion de euro.
Presedintele CJ detine prin intermediul "Bursagrirom" SA, unde este actionar majoritar cu un portofoliu de 51% din capitalul social, participatiuni la capitalul social la 7 firme. Concret este vorba despre SC "Istru" SA, "Hercules" SA, "Concivia" SA, "Bursa de Marfuri" SA, "Agrotransport Braila Vest" SA, "Boneta Consulting" SRL si "Tehzoorom" SRL. Cele mai cunoscute firme sint insa "Bursagrirom", "Concivia", "Hercules" si "Istru", numele unora dintre acestea fiind implicate in "afaceri cu cintec" legate de bani publici. "Concivia" este unul dintre cei mai importanti antreprenori pentru lucrari de constructii, "Hercules" este un actor cu greutate pe scena locala in domeniul portuar si transporturi navale, "Bursagrirom" este un pion principal pe piata produselor agricole, in timp ce "Istru" detine importante spatii de alimentatie publica.
Firma de constructii e nelipsita de pe santierele importante
O statistica multianuala avind la baza datele financiare ale celor 4 firme, prezentate pe pagina de web a Ministerului Finantelor arata ca acestor societati a inceput sa le mearga bine incepind cu anul 2000. Trendul ascendent s-a mentinut pina in 2003 cind afacerile cvartetului de firme au decazut spectaculos, dar din 2004 au cunoscut un reviriment - coincidenta sau nu, anul numirii lui Bunea Stancu sef la CJ Braila -, pentru ca in 2005 sa atinga un apogeu. Din 2006, insa afacerile au scazut de 2,5 ori ajungind din nou, ca profit, aproape de nivelul anului 2000.
Chiar daca 2006 nu a fost un an stralucit, raportarea semestriala a SC "Concivia", de exemplu, aferenta primului semestru al anului in curs indica faptul ca afacerea a cunoscut o evolutie pozitiva: cifra de afaceri realizata a fost de 11,8 milioane lei (3,5 milioane euro), in crestere cu 68,5% fata de perioada similara a anului 2006.
Revenind, cele 4 companii au realizat in 2002 un profit cumulat de circa 49 miliarde de lei vechi, anul urmator indicatorul a scazut dramatic la 6 miliarde, pentru ca in 2004 sa creasca spectaculos la 41 miliarde de lei vechi, ceea ce in procente inseamna 583%, iar in 2005 la 49,6 miliarde de lei. Anul trecut insa profitul cumulat abia a atins 20 de miliarde, adica mai putin de 600.000 euro. Virful de lance il constituie "Bursagrirom" (51% din actiuni apartin lui Ghe. Bunea Stancu) care in toti acesti ani a realizat un profit de 82,3 miliarde de lei vechi, urmata de "Concivia" (69,98% din actiuni sint detinute de "Bursagrirom") cu 74,8 miliarde de lei, apoi de "Hercules" ("Bursagrirom" detine 85% din capitalul social) - 49,4 miliarde de lei vechi si "Istru" (45.81% din capital apartine "Bursagrirom") cu 18,5 miliarde de lei vechi. Cea mai efervescenta evolutie a afacerilor a cunoscut-o insa "Concivia" intrucit anul 2004 l-a incheiat cu un profit net de 21 miliarde de lei vechi, anul 2005 a insemnat un profit de 16 miliarde de lei vechi, dar in 2006 profitul a scazut la 4,4 miliarde de lei vechi. Trebuie subliniat ca firma de constructii a cistigat si a realizat sau are in curs de realizare in anii de mandat ai lui Stancu proiecte investitionale importante asa cum este cel legat de hypermarketurile "Carrefour" sau "Plus", sau lucrarile de renovare a unor cladiri monument istoric in oras sau a sediilor unor institutii din judet.
"Hercules" a obtinut in ultimii 3 ani un profit de peste 38 miliarde de lei vechi
Si firmei "Hercules" i-a mers bine de cind Gheorghe Bunea Stancu a ajuns sef la CJ Braila. Raportarile catre Ministerul de Finante indica faptul ca in 2004 firma a realizat un profit net de 14,8 miliarde de lei vechi, in 2005 de 13,7 miliarde de lei vechi, iar anul trecut de 10 miliarde de lei vechi, de altfel, cel mai mare profit inregistrat in rindul "cvartetului" de firme. O explicatie ar putea fi si aceea ca, in 2006, SC "Hercules" la care actionar majoritar, cu 85%, este SC "Bursagrirom", a beneficiat de "clementa" administratiei portuare locale fiind scutita la plata a doua treimi dintr-o datorie istorica. Concret, dintr-un debit de 10 miliarde de lei vechi, cu titlu de chirie, firma in care este implicat presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a ajuns sa achite doar circa 3 miliarde. Recalcularea s-a produs dupa desfiintarea in 2005 a institutiei care administra portul, iar fundamentul l-a constituit o serie de "scapari juridice". De mentionat este ca "Hercules" nu este pentru prima data subiectul unei conjuncturi favorabile, intrucit municipalitatea a incercat in anii trecuti sa-i concesioneze acestei fime o mare parte din terenul din portul brailean. Situatia s-a complicat intr-atit, incit Guvernul a luat "jucaria" municipalitatii, adica terenul din port, si a dat-o spre administrare Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati.
Afacerile lui Stancu i-au generat profit direct de peste 40 miliarde de lei vechi
De cind este sef la CJ Braila, afacerile derulate de Stancu atit direct prin firma "Bursagrirom" cit si indirect prin participatiunile pe care le detine prin aceasta companie la celelalte 3 firme, au cunoscut o evolutie pozitiva si a dus la realizarea unor profituri importante.
Raportarile catre Ministerul de Finante indica faptul ca in ultimii 3 ani profiturile cumulate de "Bursagrirom" se cifreaza la 17,4 miliarde de lei vechi, in timp ce "Concivia" a acumulat un profit multianual de 41,7 miliarde de lei vechi, "Hercules" - 38,6 miliarde de lei vechi, iar "Istru" a realizat cumulat un profit de 13,4 miliarde de lei vechi. Un calcul simplu pornind de la aceste cifre si respectind cotele ce revin firmei "Bursagrirom" si prin aceasta direct sefului CJ, Ghe. Bunea Stancu, demonstreaza ca acesta din urma este mai bogat cu circa 43,6 miliarde de lei vechi. Cum nu intreg profitul realizat de firmele sale a fost repartizat pentru plata dividendelor, ci a fost reinvestit, este greu de cuantificat citi bani au intrat direct in buzunarul lui Stancu. Singurele informatii certe in aceasta privinta vin din partea firmelor "Concivia" si "Istru", ambele cotate pe piata "Rasdaq", de unde rezulta un nivel de transparenta net superior celorlalte firme. Astfel, in cazul "Concivia" actionarii au hotarit sa plateasca dividende doar in 2004 sumele de plata in acest sens fiind in cuantum de 19,63 miliarde de lei vechi, intrucit in 2005 si 2006 profiturile raportate s-au reinvestit. Din cei 19,63 miliarde, aproape 70%, adica circa 13,4 miliarde de lei vechi au revenit firmei "Bursagrirom" pentru ca mai departe lui Stancu direct sa-i revina 51% adica aproximativ 7 miliarde de lei vechi. Singura care a platit anual dividende a fost societatea "Istru": in 2004 fiind repartizata la plata suma de 1,3 miliarde de lei vechi, in 2005 - 2,8 miliarde de lei vechi si 1,09 miliarde de lei in 2006. Astfel, in contul lui Stancu a intrat in perioada 2004-2006 circa 1,2 miliarde de lei vechi (circa 307 milioane in 2004, 660 milioane in 2005 si aproximativ 255 milioane de lei vechi in 2006).
Cazul Licitatiei pentru Biblioteca - o afacere ce poarta semnatura lui Stancu
Numele sefului CJ Braila este legat si de licitatiile cu cintec organizate chiar de catre Consiliul Judetean avind ca obiect modernizarea si amenajarea unei foste cantine unde ar urma sa se mute cu totul Biblioteca Judeteana "Panait Istrati". Licitatia a atras atentia opiniei publice inca de la demararea procedurii cind s-a constatat ca exact in ziua in care consilierii judeteni trebuia sa voteze bugetul aferent lucrarilor de mutare, anuntul de licitatie privind contractarea de lucrari de catre CJ pentru fix acelasi obiectiv, era deja postat pe pagina web a institutiei. Practic, acest lucru demonstreaza ca se stia dinainte rezultatul votului consilierilor si ca, teoretic, "jocurile erau deja facute". Un alt subiect care a incitat a fost generat si de faptul ca licitatia a fost anulata de mai multe ori din diferite motive, indoielnice, dupa cum a declarat chiar unul dintre participantii la licitatie. Datorita scandalului de presa iscat pe tema mutarii bibliotecii si a licitatiei aferenta amenajarii unui alt sediu, de aceasta afacere s-a "interesat" si Autoritatea Nationala de Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Aceasta a derulat in primele luni ale anului verificari amanuntite in urma carora a confirmat mai multe nereguli survenite in cadrul procedurii de licitatie: documentatie ambigua care a creat confuzii in rindul ofertantiilor, alocarea fondurilor pentru lucrarile de reabilitare dupa ce au fost deschise ofertele la licitatie. Desi ANRMAP nu a aplicat nici o sanctiune catre CJ Braila, a promis ca va monitoriza in detaliu activitatea CJ Braila in domeniul achizitiilor publice. Relevant este ca nici pina in prezent, adica la un an de la lansarea licitatiei, nu a fost declarat un cistigator.
Chiar daca anul 2006 nu a fost unul stralucit din punctul de vedere al profiturilor inregistrate, media multianuala face totusi o detasare neta fata de perioada dinaintea mandatului cu care a fost investit Stancu dupa alegerile locale din 2004. Statistic vorbind, in anul 2004, profitul total obtinut de cele mai importante firme din portofoliu a crescut la 41 miliarde de lei vechi, adica de circa 6 ori in comparatie cu 2003. Si in 2005 nivelul profiturilor cumulate s-a mentinut peste stacheta a 40 de miliarde. Daca in ultimii 3 ani, firmele in care este implicat seful CJ ar fi repartizat profiturile realizate numai pentru plata dividendelor, cifrele rezultate sint ametitoare: lui Stancu i s-ar fi cuvenit peste 43 miliarde de lei, adica in jur de 1 milion de euro.
Presedintele CJ detine prin intermediul "Bursagrirom" SA, unde este actionar majoritar cu un portofoliu de 51% din capitalul social, participatiuni la capitalul social la 7 firme. Concret este vorba despre SC "Istru" SA, "Hercules" SA, "Concivia" SA, "Bursa de Marfuri" SA, "Agrotransport Braila Vest" SA, "Boneta Consulting" SRL si "Tehzoorom" SRL. Cele mai cunoscute firme sint insa "Bursagrirom", "Concivia", "Hercules" si "Istru", numele unora dintre acestea fiind implicate in "afaceri cu cintec" legate de bani publici. "Concivia" este unul dintre cei mai importanti antreprenori pentru lucrari de constructii, "Hercules" este un actor cu greutate pe scena locala in domeniul portuar si transporturi navale, "Bursagrirom" este un pion principal pe piata produselor agricole, in timp ce "Istru" detine importante spatii de alimentatie publica.
Firma de constructii e nelipsita de pe santierele importante
O statistica multianuala avind la baza datele financiare ale celor 4 firme, prezentate pe pagina de web a Ministerului Finantelor arata ca acestor societati a inceput sa le mearga bine incepind cu anul 2000. Trendul ascendent s-a mentinut pina in 2003 cind afacerile cvartetului de firme au decazut spectaculos, dar din 2004 au cunoscut un reviriment - coincidenta sau nu, anul numirii lui Bunea Stancu sef la CJ Braila -, pentru ca in 2005 sa atinga un apogeu. Din 2006, insa afacerile au scazut de 2,5 ori ajungind din nou, ca profit, aproape de nivelul anului 2000.
Chiar daca 2006 nu a fost un an stralucit, raportarea semestriala a SC "Concivia", de exemplu, aferenta primului semestru al anului in curs indica faptul ca afacerea a cunoscut o evolutie pozitiva: cifra de afaceri realizata a fost de 11,8 milioane lei (3,5 milioane euro), in crestere cu 68,5% fata de perioada similara a anului 2006.
Revenind, cele 4 companii au realizat in 2002 un profit cumulat de circa 49 miliarde de lei vechi, anul urmator indicatorul a scazut dramatic la 6 miliarde, pentru ca in 2004 sa creasca spectaculos la 41 miliarde de lei vechi, ceea ce in procente inseamna 583%, iar in 2005 la 49,6 miliarde de lei. Anul trecut insa profitul cumulat abia a atins 20 de miliarde, adica mai putin de 600.000 euro. Virful de lance il constituie "Bursagrirom" (51% din actiuni apartin lui Ghe. Bunea Stancu) care in toti acesti ani a realizat un profit de 82,3 miliarde de lei vechi, urmata de "Concivia" (69,98% din actiuni sint detinute de "Bursagrirom") cu 74,8 miliarde de lei, apoi de "Hercules" ("Bursagrirom" detine 85% din capitalul social) - 49,4 miliarde de lei vechi si "Istru" (45.81% din capital apartine "Bursagrirom") cu 18,5 miliarde de lei vechi. Cea mai efervescenta evolutie a afacerilor a cunoscut-o insa "Concivia" intrucit anul 2004 l-a incheiat cu un profit net de 21 miliarde de lei vechi, anul 2005 a insemnat un profit de 16 miliarde de lei vechi, dar in 2006 profitul a scazut la 4,4 miliarde de lei vechi. Trebuie subliniat ca firma de constructii a cistigat si a realizat sau are in curs de realizare in anii de mandat ai lui Stancu proiecte investitionale importante asa cum este cel legat de hypermarketurile "Carrefour" sau "Plus", sau lucrarile de renovare a unor cladiri monument istoric in oras sau a sediilor unor institutii din judet.
"Hercules" a obtinut in ultimii 3 ani un profit de peste 38 miliarde de lei vechi
Si firmei "Hercules" i-a mers bine de cind Gheorghe Bunea Stancu a ajuns sef la CJ Braila. Raportarile catre Ministerul de Finante indica faptul ca in 2004 firma a realizat un profit net de 14,8 miliarde de lei vechi, in 2005 de 13,7 miliarde de lei vechi, iar anul trecut de 10 miliarde de lei vechi, de altfel, cel mai mare profit inregistrat in rindul "cvartetului" de firme. O explicatie ar putea fi si aceea ca, in 2006, SC "Hercules" la care actionar majoritar, cu 85%, este SC "Bursagrirom", a beneficiat de "clementa" administratiei portuare locale fiind scutita la plata a doua treimi dintr-o datorie istorica. Concret, dintr-un debit de 10 miliarde de lei vechi, cu titlu de chirie, firma in care este implicat presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a ajuns sa achite doar circa 3 miliarde. Recalcularea s-a produs dupa desfiintarea in 2005 a institutiei care administra portul, iar fundamentul l-a constituit o serie de "scapari juridice". De mentionat este ca "Hercules" nu este pentru prima data subiectul unei conjuncturi favorabile, intrucit municipalitatea a incercat in anii trecuti sa-i concesioneze acestei fime o mare parte din terenul din portul brailean. Situatia s-a complicat intr-atit, incit Guvernul a luat "jucaria" municipalitatii, adica terenul din port, si a dat-o spre administrare Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati.
Afacerile lui Stancu i-au generat profit direct de peste 40 miliarde de lei vechi
De cind este sef la CJ Braila, afacerile derulate de Stancu atit direct prin firma "Bursagrirom" cit si indirect prin participatiunile pe care le detine prin aceasta companie la celelalte 3 firme, au cunoscut o evolutie pozitiva si a dus la realizarea unor profituri importante.
Raportarile catre Ministerul de Finante indica faptul ca in ultimii 3 ani profiturile cumulate de "Bursagrirom" se cifreaza la 17,4 miliarde de lei vechi, in timp ce "Concivia" a acumulat un profit multianual de 41,7 miliarde de lei vechi, "Hercules" - 38,6 miliarde de lei vechi, iar "Istru" a realizat cumulat un profit de 13,4 miliarde de lei vechi. Un calcul simplu pornind de la aceste cifre si respectind cotele ce revin firmei "Bursagrirom" si prin aceasta direct sefului CJ, Ghe. Bunea Stancu, demonstreaza ca acesta din urma este mai bogat cu circa 43,6 miliarde de lei vechi. Cum nu intreg profitul realizat de firmele sale a fost repartizat pentru plata dividendelor, ci a fost reinvestit, este greu de cuantificat citi bani au intrat direct in buzunarul lui Stancu. Singurele informatii certe in aceasta privinta vin din partea firmelor "Concivia" si "Istru", ambele cotate pe piata "Rasdaq", de unde rezulta un nivel de transparenta net superior celorlalte firme. Astfel, in cazul "Concivia" actionarii au hotarit sa plateasca dividende doar in 2004 sumele de plata in acest sens fiind in cuantum de 19,63 miliarde de lei vechi, intrucit in 2005 si 2006 profiturile raportate s-au reinvestit. Din cei 19,63 miliarde, aproape 70%, adica circa 13,4 miliarde de lei vechi au revenit firmei "Bursagrirom" pentru ca mai departe lui Stancu direct sa-i revina 51% adica aproximativ 7 miliarde de lei vechi. Singura care a platit anual dividende a fost societatea "Istru": in 2004 fiind repartizata la plata suma de 1,3 miliarde de lei vechi, in 2005 - 2,8 miliarde de lei vechi si 1,09 miliarde de lei in 2006. Astfel, in contul lui Stancu a intrat in perioada 2004-2006 circa 1,2 miliarde de lei vechi (circa 307 milioane in 2004, 660 milioane in 2005 si aproximativ 255 milioane de lei vechi in 2006).
Cazul Licitatiei pentru Biblioteca - o afacere ce poarta semnatura lui Stancu
Numele sefului CJ Braila este legat si de licitatiile cu cintec organizate chiar de catre Consiliul Judetean avind ca obiect modernizarea si amenajarea unei foste cantine unde ar urma sa se mute cu totul Biblioteca Judeteana "Panait Istrati". Licitatia a atras atentia opiniei publice inca de la demararea procedurii cind s-a constatat ca exact in ziua in care consilierii judeteni trebuia sa voteze bugetul aferent lucrarilor de mutare, anuntul de licitatie privind contractarea de lucrari de catre CJ pentru fix acelasi obiectiv, era deja postat pe pagina web a institutiei. Practic, acest lucru demonstreaza ca se stia dinainte rezultatul votului consilierilor si ca, teoretic, "jocurile erau deja facute". Un alt subiect care a incitat a fost generat si de faptul ca licitatia a fost anulata de mai multe ori din diferite motive, indoielnice, dupa cum a declarat chiar unul dintre participantii la licitatie. Datorita scandalului de presa iscat pe tema mutarii bibliotecii si a licitatiei aferenta amenajarii unui alt sediu, de aceasta afacere s-a "interesat" si Autoritatea Nationala de Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Aceasta a derulat in primele luni ale anului verificari amanuntite in urma carora a confirmat mai multe nereguli survenite in cadrul procedurii de licitatie: documentatie ambigua care a creat confuzii in rindul ofertantiilor, alocarea fondurilor pentru lucrarile de reabilitare dupa ce au fost deschise ofertele la licitatie. Desi ANRMAP nu a aplicat nici o sanctiune catre CJ Braila, a promis ca va monitoriza in detaliu activitatea CJ Braila in domeniul achizitiilor publice. Relevant este ca nici pina in prezent, adica la un an de la lansarea licitatiei, nu a fost declarat un cistigator.
