Administraţia brăileană nu a găsit încă o soluţie eficientă de soluţionare a problemei câinilor maidanezi. Patrupedele continuă să se înmulţească în voie, iar uneori reprezintă un pericol real pentru pietoni. Brăileanca Violeta Mocanu a simţit pe propria piele ce înseamnă să fii atacată de o haită de câini. S-a întâmplat ieri dimineaţă, în jurul orei 4.30, când femeia se îndrepta spre serviciu. "Locuiesc în zona Catedralei din Bariera Călăraşilor, iar de câteva nopţi o femeie a străzii se adăposteşte lângă clădirea aflată în construcţie, în intersecţia Bulevardului Dorobanţi cu Str. Franceză. Aceasta ţine pe lângă ea cam zece câini, care devin extrem de agresivi cu trecătorii. Eu trebuie să ajung la serviciu în jurul orei 5.00, iar la 4.30 plec de acasă. La ora aceea străzile sunt aproape pustii şi probabil că dulăii respectivi consideră toată zona ca fiind teritoriul lor. În ultimele zile, de fiecare dată s-au repezit la mine şi am reuşit cu greu să scap de ei, strecurându-mă pe lângă maşinile parcate lângă trotuar. Azi dimineaţă (ieri n.n.) m-au prins pe când încercam să traversez bulevardul Dorobanţi şi m-au încolţit. Unul m-a apucat de picior şi probabil că m-ar fi trântit la pământ şi ceilalţi ar fi sărit pe mine să mă muşte până când m-ar fi făcut bucăţi. Încercam să ajung până la un chioşc de vizavi, să caut adăpost acolo, dar nu mai puteam să înaintez fiindcă mă înconjuraseră. Cred că mă omorau acolo, în plină stradă, dacă nu apărea o maşină. Domnul de la volan şi-a dat seama ce se întâmplă şi s-a interpus cu maşina între mine şi câini. A trebuit să dea de câteva ori înainte şi înapoi, pentru a-i goni pe toţi. Nu ştiu cine este, nu i-am reţinut numărul maşinii, dar vreau să-i mulţumesc. Fără ajutorul dumnealui probabil că mă omorau dulăii ăia", ne-a povestit, terifiată, Violeta Mocanu, arătându-ne găurile lăsate de colţii câinilor pe un crac al pantalonului. Femeia şchiopăta, ieri, din cauza leziunilor suferite la un picior. Ea ne-a mărturisit că a apelat la ziarul nostru în speranţa că, astfel, autorităţile locale vor lua în serios pericolul pe care îl reprezintă câinii respectivi, îndeajuns de mult încât să ia măsuri pentru îndepărtarea lor de pe domeniul public.
Înştiinţată de reporterii noştri, conducerea Direcţiei de Administrare şi Gospodărire Locală, cea care coordonează activitatea de ecarisaj din municipiu, ne-a comunicat că are în vedere rezolvarea rapidă a problemei. "Le-am transmis locaţia celor de la Asociaţia de Protecţie a Animalelor şi Mediului «Horez», pentru a captura câinii în cauză", ne-a declarat Marilena Barbu, inginer-şef în cadrul DAGL, precizând că, în momentul de faţă, la adăpostul APAM "Horez" de la Lacu Sărat sunt cazaţi 220 de câini.
Ieri după-amiază, în zona indicată de Violeta Mocanu nu se aflau nici câini şi nici femeia fără adăpost acuzată de aceasta că ţine patrupedele pe lângă ea noaptea.
"Vrem şi noi mai multă eficienţă"
Primarul Aurel Simionescu recunoaşte că activitatea de ecarisaj este departe de ceea ce ar trebui să fie în mod normal. Acesta spune, însă, că există anumite motive din cauza cărora se întâmplă acest lucru. "E adevărat că Vasile Horez (administratorul APAM "Horez" n.n.) nu reuşeşte să-i adune în ritmul în care ar trebui, însă nu trebuie să ignorăm faptul că angajaţii acestuia sunt sabotaţi constant de iubitorii de animale. Nu poţi să ai o eficienţă în prinderea câinilor, dacă lumea începe să arunce în tine cu cărămizi, ghivece de flori sau mai ştiu eu ce. Ca să nu mai vorbim, pe de altă parte, de procesele intentate de iubitorii de animale, atât împotriva APAM «Horez» cât şi împotriva Primăriei!", ne-a declarat Simionescu. Acuzat deseori că finanţează din bani publici activitatea "ilegală şi ineficientă" a lui Horez, primarul spune că este mai mult decât dispus să îi sprijine pe adevăraţii iubitori de animale, pentru găsirea unor soluţii alternative care ar putea să ducă la diminuarea numărului de câini de pe străzi. "Am avut, în decembrie, la nivelul Primăriei, o discuţie cu unii dintre cei mai activi militanţi pentru protecţia câinilor. A rămas ca aceştia să-şi facă o asociaţie reprezentativă şi să ne mai întâlnim pe 22 ianuarie, pentru a vedea cum ar putea să acţioneze. Noi suntem de acord să-i sprijinim, din punct de vedere financiar, atât timp cât se organizează într-o asociaţie şi întreprind acţiuni concrete. Ar putea fi vorba despre înfierea unor animale sau despre construirea de mici adăposturi, dar nu la parterul blocurilor, unde ar putea să-i deranjeze pe locatari. Un alt exemplu: am putea să decontăm costul operaţiunilor de sterilizare a câinilor duşi la veterinar de astfel de asociaţii ale iubitorilor de animale. Luăm deci în discuţie şi sterilizarea, deşi interesul nostru şi al brăilenilor ar fi ca aceste animale să fie îndepărtate de pe domeniul public, fiindcă e evident că un câine sterilizat muşcă la fel ca unul nesterilizat şi face aceeaşi mizerie şi gălăgie", a zis Simionescu. Acesta ne-a informat că, la toamnă, expiră contractul semnat de primărie cu APAM "Horez" şi că speră ca la noua licitaţie să se prezinte cât mai multe asociaţii interesate de ecarisarea oraşului.
Cât priveşte colaborarea cu organizaţia de protecţie a animalelor "Vier Pfoten", pe care Primăria o anunţa toamna trecută, dar care nu s-a materializat, primarul ne-a spus că aceasta este avută în vedere în continuare. "Cei de la «Vier Pfoten» au amânat lucrurile, pe motiv că sunt ocupaţi cu nişte acţiuni în Kenya. Când termină acolo, îi aşteptăm şi la Brăila", a precizat edilul-şef al Brăilei.
