Capriciile vremii. Desecare pe caniculă
• chiar dacă avem temperaturi aproape caniculare în această săptămână, pe terenurile agricole încă e nevoie de funcționarea câtorva stații de desecare, pentru a înlătura urmările ploilor abundente de săptămâna trecută • vestea bună e că viitura de pe Siret n-a mai venit cu bușteni, crengi și alte resturi care să pună în pericol sistemele de ancorare a stațiilor plutitoare ale ANIF
Vremea a ”întors foaia” spectaculos, iar după ploile și frigul de săptămâna trecută a trecut la temperaturi aproape caniculare. Chiar și așa, pe multe terenuri agricole încă e nevoie de intervenții pentru a înlătura efectele precipitațiilor abundente din urmă cu câteva zile, cum ar fi băltirile care pun în pericol recoltele. După cum ne-a informat, ieri, Vasile Turcitu, directorul sucursalei brăilene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), “de la evacuarea gravitaţională a apei din zonele depresionare s-a trecut la evacuarea excesului de apă cu ajutorul stațiilor de desecare. Săptămâna trecută, au fost puse în funcțiune 17 astfel de stații, printre care se numără și cea din zona Măxineni, menită să salveze o suprafaţă de 10.000 – 20.000 hectare, din judeţele Brăila şi Vrancea - între Nămoloasa, Măicăneşti, Olăneasca etc. În prezent, mai sunt în funcțiune șase stații, în zona Valea Encii și de-a lungul Dunării. Cele de la Siret sunt oprite momentan, însă urmărim situația și, la nevoie, vor fi repornite ”. Tot conducerea ANIF Brăila ne-a informat că, deși a avut un debit crescut, râul Siret nu a mai provocat probleme ca în alți ani. Asta deoarece viitura a venit cu apă relativ curată, față de anii trecuţi când aducea din amonte buşteni, crengi, baloţi paie, mobilier, frunze, gunoaie, cu un pericol iminent de rupere a sistemului de ancorare a staţiilor plutitoare de pe malul drept al râului. ”O măsură preventivă luată acum constă în suplimentarea personalului transferat din zonele fără probleme, pentru supravegherea non-stop a Siretului şi Buzăului, şi gata să intervină în situaţiile critice”, a mai precizat directorul Turcitu.
Imprevizibil şi periculos!
Este vorba de năbădăiosul Siret care, izvorând tocmai din Ucraina, de la 654 kilometri distanță, a provocat mereu probleme pe teritoriul României, înainte de îndiguirile din anii '70, când Balta Vădeni se întindea între Dunăre, Brăila, Baldovineşti, Pietroiu, Vameşu, Cotu Lung şi Vădeni. După inundațiile de amploare de la începutul anilor '70, Siretul a fost îndiguit, dar chiar și așa, încorsetat de diguri, s-a manifestat periculos inclusiv mai recent, în anii 2003 sau 2005. Atunci, digul de la Corbu Vechi aproape a cedat, iar tragedia care ar fi afectat numeroase localități de pe malul brăilean a fost evitată la limită. Dar Siretul le dă de furcă şi celor din Vrancea, unde sunt totuşi lacuri de acumulare şi baraje care reglează debitul spre Dunăre, fiind necesară a mare atenţie spre a nu se ajunge la inundarea greşită a unor localităţi, cum s-a întâmplat în 2005 la barajul de la Călimăneşti.
Cât priveşte extremele în care se poate încadra, Siretul are un debit minim de 35 metri cubi pe secundă, mediu de 250 mc/sec, iar cel maxim, de 4.850 mc/sec. Anul acesta a depăşit 2.000 mc/sec și s-a manifestat foarte violent, cu viteză mare şi valuri de peste 50 cm.
Albia majoră este foarte periculoasă, judeţele din Moldova au cunoscut furia fluviului, mai ales în 2005 când un pod a fost acoperit de apele crescute cu peste 3 metri. Acum, situaţia din aval, spre Brăila şi Galaţi, depinde (cum s-a întâmplat mereu) de modul cum Apele Române controlează şi menţin nivelul apelor la o serie de baraje şi lacuri de acumulare, pentru a nu se ajunge la inundarea localităţilor, a culturilor agricole şi afectarea căilor de comunicaţii. Săptămâna trecută, la Mirceşti - Vrancea, unde viitura Siretului poate atinge un debit de 2.000 mc/sec, s-a pregătit un baraj metalic provizoriu, pe 500 de metri, realizat din panouri de aluminiu şi material impermaebil pentru protejarea malului şi evitarea revărsării apei.
