• procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Brăila, dar și inculpații acuzați de constituirea în grup infracțional, au formulat apel în cazul «Cămătarii», iar dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați • asta deși, în primă instanță s-a dispus achitarea inculpaţilor acuzaţi de infracţiuni de camătă, înşelăciune şi şantaj, printre care şi Titi Sgîrcitu, ca urmare a prescripţiei faptelor • primul termen de judecată a fost pe 15 octombrie, dar s-a amânat pentru 13 noiembrie • numai că, motivele de apel ale procurorilor DIICOT, puse la dispoziție de judecătorii Curții de Apel Galați, în baza solicitării redactorilor Obiectiv, se încheie cam ciudat • mai exact, chiar procurorii DIICOT cer încetarea dosarului penal pentru unii inculpați, deși în motivele de apel pare că se-ncearcă desființarea termenului de prescripție pentru infracțiunea de camătă
Procurorii atacă prescripția răspunderii penale din dosarul «Cămătarii», cu lider Titi Sgîrcitu! Mai exact, dosarul este acum la Curtea de Apel Galați, după ce procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Brăila au formulat apel. În cauză au făcut apel și inculpații, iar magistrații instanței superioare vor da sentința finală.
Reamintim că Tribunalul Brăila a dispus achitarea inculpaţilor acuzaţi de infracţiuni de camătă, înşelăciune şi şantaj, printre care şi Titi Sgîrcitu, ca urmare a prescripţiei faptelor, încă din data de 25 martie a.c. Din motivele de apel ale procurorilor DIICOT, puse la dispoziție de judecătorii Curții de Apel Galați, în baza solicitării redactorilor Obiectiv, reiese că faptele de cămătărie nu ar fi fost comise o singură dată, în sensul că infracțiunile au continuat după ce locuințele unor brăileni ar fi fost preluate prin constrângere și amenințare, ulterior imobilele respective fiind închiriate. Așadar, inculpații au încasat banii din chirii și, în plus, au dat bani cu dobândă, în mod repetat, persoanelor vătămate. Deci faptele penale au avut continuitate.
După cum se arată pe site-ul Curții de Apel Galați, primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 15 octombrie, dar procesul s-a amânat pentru data de 13 noiembrie.
Motivele de apel ale procurorilor
Prin rechizitoriul din 14 aprilie 2017, întocmit de către Direcția de Investigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Structura Centrală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Titi Sgîrcitu, Ion şi Lenuţa Croitoru, Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu), Maria Pană, Dumitrel Pană şi Claudiu Daniel Ştefan pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj în formă continuată. În argumentele expuse în Motivele de Apel pare că acuzarea încearcă să convingă cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunii de camătă deși fapta a fost incriminată ca atare prin Legea nr.216/2011. ”Incriminarea infracțiunii de camătă este justificată pe considerente ce țin de pericolul specific al acestei infracțiunii, de faptul că realitatea a demonstrat că prin săvârșirea acestui gen de fapte, ce pot aduce mari venituri, se eludează legislația fiscală dar se pot produce și consecințe, uneori grave, pentru interesele unei persoane”, se arată în informarea transmisă de la CA Galați.
Fapta de cămătărie se consumă odată cu cea de-a treia repetare
Potrivit procurorilor DIICOT, pentru existența infracțiunii de cămătărie, deci implicit şi pentru consumarea acesteia, este necesară săvârşirea unui anumit număr de acte din care să rezulte caracterul de îndeletnicire al acestei activități. Fără stabilirea acestui caracter al activității, nu poate fi vorba de consumarea infracțiunii de cămătărie. În această materie, atât doctrina cât şi jurisprudența este unanimă, considerând că fapta se consumă odată cu cea de-a treia repetare, numai în această situație relevându-se caracterul de îndeletnicire al activității desfăşurate de persoanele neautorizate, existând în consecință şi un moment al epuizării (momentul efectuării ultimei acțiuni ce intră în componența acestei infracțiuni, datorită sistării de bună voie a activității sau descoperirii faptei).
Potrivit procurorilor, raportat la situația de fapt prezentată și la considerentele referitoare la infracțiunea de cămătărie, se constată că: ”faptele inculpaților de a da bani cu dobândă, în mod repetat, persoanelor vătămate, precum și martorilor, deși comise anterior incriminării infracțiunii de camătă, s-au epuizat ulterior acestui moment, când inculpații, în baza împrumuturilor acordate, au încasat ”dobânzile” percepute, fie prin încasarea în mod efectiv a unor sume de bani (fie prin dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate silit în contul dobânzilor datorate, sau prin realizarea unor acte de administrare sau de dispoziție asupra acestora)”.
În actul cu motive de apel ale procurorilor DIICOT se mai arată că toate probele administrate în cauză au relevat că actele de administrare ale imobilului remis prin contrângere de persoanele vătămate au fost efectuate în perioada august 2011- octombrie 2012, când imobilul a fost închiriat de inculpați, care au încasat chiriile obținute. La fel, prin actul de dispoziție efectuat în anul 2012, inculpații au vândut imobilul către un martor, au încasat prețul acestuia, chiar înainte de a avea, măcar aparent legal, acest drept.
O situație similară, arată procurorii DIICOT, este și în cazul imobilului aparținând altei persoane vătămate, dobândit efectiv de inculpați în cursul anului 2014, în baza unor procuri pe care victima a fost nevoită să Ie semneze la data de 06.07.2012, prin care a renunțat, în favoarea inculpaților, la dreptul de a dispune de imobil. ”lnculpații au procedat identic și în cazul imobilului dobândit de Ia (...) care a fost înstrăinat în cursul anului 2013 către un martor, tot în vederea încasării dobânzilor pe care Ie-a primit inculpatul inclusiv în cursul lunii noiembrie 2012”.
Având în vedere considerentele expuse, anchetatorii arată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de camătă, pentru faptele reținute în sarcina inculpațiIor, precum și elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la camătă, pentru faptele reținute în sarcina unei inculpate. Și tot așa, acuzarea argumentează pe rând tot șirul de infracțiuni pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Anchetatorii mai arată că în toate contractele impuse de inculpați se prevede dobândirea imediată a posesiei imobilului, astfel încât debitorul este dat afară din casă, de regulă concomitent cu încheierea actului, fiind obligat să remită de îndată cheile imobilului, Iăsând toate bunurile la dispoziția inculpaților. Victimele au fost menținute într-o permanentă aservire față de inculpați, prin inserarea, în contractele încheiate, a mențiunii false a plății prețului și obligarea, în acest mod, a remiterii unei sume de bani, pentru ipoteza în care doresc redobândirea proprietății imobilelor.
DIICOT cere încetarea procesului penal?!
Cel puțin surprinzător este însă textul acuzării din finalul zecilor de pagini care argumentează Motivele de Apel. Redăm integral conținutul cu mențiunea că am primit documentul cu numele inculpaților șterse:
”Pentru considerentele anterior expuse, vă solicităm să admiteți apelul formulat împotriva sentinței penale nr. 47/25.03.2025 pronunțată în dosarul penal nr. 1404/113/2017 al Tribunalului Brăila şi, în conformitate cu dispozițiile art. 421, alin. 1, punctul 2, lit. a) Cod procedură penală, să desființați această sentință și, procedând la rejudecarea cauzei, să pronunțați o hotărâre legală și temeinică în sensul celor expuse mai sus, dispunând:
Încetarea procesului penal față de inculpații:
- (nume acoperit de instanță) trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de camătă, prev. de art. 351 Cod penal;
- (nume acoperit de instanță) trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de camătă, prev. de art. 351 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal.
- (nume acoperit de instanță) trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de camătă, prev. de art. 351 Cod penal;
- (nume acoperit de instanță) trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de complicitate la camătă, prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 351 Cod penal;
- (nume acoperit de instanță) trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;
- (nume acoperit de instanță) trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 at. 1, 3 Cod penal şi spălarea banilor prevăzută de art. 49 al. 1 lit. c din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Soluționarea acțiunile civile formulate de către părțile civile precum şi acțiunea civilă formulată cu privire la prejudiciul aferent infracțiunii de camătă”. Fără comentarii!
Sentința Tribunalului Brăila
După cum v-am informat, magistraţii Tribunalului Brăila au dispus achitarea inculpatului Sgîrcitu Titi pentru săvârşirea infracţiunii de camătă, înşelăciune. A încetat procesul penal față de același inculpat și pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de şantaj în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în formă continuată .
La rândul său, inculpatul Croitoru Ion a fost şi el achitat pentru săvârşirea infracţiunii de camătă şi a încetat procesul penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat, şantaj în formă continuată, fals în declaraţii şi complicitate la spălarea banilor.
S-a dispus achitarea inculpatei Croitoru Lenuţa pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la camătă și a încetat procesul penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la şantaj şi complicitate la spălarea banilor.
În ceea ce o privește pe inculpata Ştefan Liliana Valentina, acuzată de săvârşirea infracţiunii de camătă, judecătorii au decis încetarea procesul penal pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la şantaj, influenţarea declaraţiilor, evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la spălarea banilor. A încetat procesul penal și față de inculpata Pană Maria, acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor, dar prima instanță a dispus achitarea și față de inculpații Pană Dumitrel și Ştefan Claudiu Daniel pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup organizat, spălarea banilor și influenţarea declaraţiilor.
Membrii grupării de cămătari Sgîrcitu au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în aprilie 2017.