Crunta nevoie de îmbogăţire l-a dus pe Stancu inclusiv pe uliţele înnoroiate din comuna Ciocile. În locul lui Stancu, mi-ar fi jenă. Cum să am ditamai firma, să fiu cotat pe la burse şi să mă laud cu profituri cu şase zerouri în coadă, iar în paralel să mă bucur la o lucrare la Ciocile? Care nici măcar nu e mare şmecherie, fiind vorba doar de un mizilic de 90.000 de euro, în schimbul unor lucrări de extinderi la Primăria Ciocile. Uite că Bunea Stancu nu are astfel de complexe. Cred că el şi-ar duce Concivia şi la săpat veceuri în fundul curţii ţăranilor din judeţul Brăila, asta dacă are garanţia că va putea umfla devizul lucrărilor măcar cu 100%.
Dar astea sunt poveşti, desigur, pentru că preşedintele Bunea Stancu este un afacerist onest, care lucrează corect, care are conştiinţa lucrului bine făcut. El nu umblă cu jumătăţi de măsură, nu face rabat de la calitate, motiv pentru care şi tot câştigă toate licitaţiile din judeţ ori aiurea. Cu adevărat enervant nu este că Bunea Stancu reuşeşte să scurgă prin firmele lui sau prietene cu el tone de bani publici, ci că atunci când câştigă licitaţiile, parcă zici că-i blat de la o poştă. De fiecare dată firmele lui Stancu sunt cele care au oferta cea mai bună, lăsându-i de căruţă pe ceilalţi competitori. Zici că Bunea Stancu a văzut ofertele contracandidatelor, şi ca să nu iasă discuţii a intrat în competiţia pentru ajudecarea ofertei venind cu o propunere cu nici 50 de milioane de lei mai mică decât cele înscrise în cursă. Sau, cine ştie, poate că Bunea Stancu dă în bobi sau ghiceşte cu ghiocul de ştie de fiecare dată ce şi cum anume joacă amărâţii care vor să prindă şi ei o lucrare în judeţul confiscat Brăila.
