Scumpiri în lanţ iscate de majorarea accizei la combustibili, facturi la utilităţi mai mari din cauza noilor taxe impuse de Guvernul Ponta, evaziune la capu gol, continuarea procedurii de descentralizare în sensul regionalizării instituţiilor publice, investiţii străine în stagnare în cel mai fericit caz - dacă nu în descreştere -, impozite şi taxe locale un pic mai mari, plus biruri noi. Cam asta ne aşteaptă în 2014! Pe de altă parte, municipalitatea promite investiţii publice din fonduri atrase în domeniul infrastructurii şi imobiliare în valoare de zeci de milioane de lei. Şi toate acestea suprapuse peste un an electoral. O altă veste bună ar fi şi majorarea pensiilor, însă în noianul de scumpiri bănuţii în plus se topesc pur şi simplu. Ca să trecem la alt registru, Codul Rutier ar urma să sufere modificări importante, proiectul de lege fiind transmis spre dezbatere Parlamentului. 2014 aduce o serie de modificări şi în ce priveşte sistemul sanitar, prin deschiderea pilonului privat suplimentar în domeniul asigurărilor medicale. Şi în domeniul învăţământ se anunţă schimbări, în sensul modificării ponderii notelor de gimnaziu la admiterea în ciclul educaţional superior.
În cursul lunii noiembrie 2013 s-a stabilit din pix că vom avea un 2014 plin de surprize neplăcute, caracterizate prin scumpiri, cam la toate capitolele importante ale vieţii de zi cu zi. Mai precis, Guvernul a publicat la vremea respectivă în Monitorul Oficial Ordonanţa prin care se aduc modificări importante activităţii financiar-contabile şi impozitelor datorate de români.
Prima şi cea mai importantă modificare este la capitolul accize: pentru benzina cu plumb, acciza se majorează la 637,91 euro/tonă, de la 547 euro/tonă (creştere de 16,6%); la benzina fără plumb acciza se majorează la 557,91 euro/tona de la 467 euro/tona (creştere de 19,4%); pentru motorină, acciza se majorează la 473,85 euro/tonă de la 391 euro/tonă (creştere de 21,2%). Măsura trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar după iureşul mediatic provocat de aflarea acestei veşti, Cabinetul Ponta a anunţat că amână pentru câteva luni aplicarea accizelor majorate. Chiar şi aşa, veştile proaste nu se opresc, deoarece toate celelalte accize aplicate din 2014 la alte produse au fost majorate de la 1 ianuarie, din cauza schimbării modului de calcul. Cum se vor reflecta în bugetul de familie toate aceste modificări? Simplu - prin scumpiri în lanţ, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când Executivul a umblat la accize. Cine suportă toată nota de plată? Evident, noi, consumatorii finali.
Tot de anul acesta plătim mai mult şi la utilităţile publice, odată urmare a noului impozit pe construcţii speciale, inclusiv pe stâlpii de electricitate, şi în al doilea rând ca urmare a majorărilor operate la curent şi gaze naturale. În plus, chiar de la 1 ianuarie, actualul impozit de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri pentru micile business-uri va fi înlocuit cu impozitul forfetar. Vizate sunt firmele din domeniul hoteluri, pensiuni, baruri, restaurante, service-uri şi spălătorii auto.
Ca o concluzie, specialiştii spun că în 2014 ţinta primordială a Executivului este creşterea încasărilor la buget prin majorarea accizelor ori impunerea unor taxe speciale etc. De asemenea, un alt obiectiv este protejarea celor mai sărace segmente ale populaţiei, prin majorări de salariu minim şi indexarea pensiilor, dar investiţiile publice sunt din nou sacrificate, după cum s-a întâmplat şi în 2013. Din păcate, încercările de atragere a investitorilor străini care să umple golul bat pasul pe loc, ca de mulţi ani încoace, din cauza instabilităţii legislative.
Din punct de vedere fiscal, 2014 aduce o serie de modificări şi în materia impozitului pe venit, dar şi a impozitului pe profit, iar lista completă poate fi consultată la organul fiscal de către contribuabilii interesaţi.
Ne aşteaptă un an electoral
Dacă 2013 a reprezentat pe plan politic o perioadă de analiză, regrupare şi refacere a strategiilor de "joc" pentru majoritatea partidelor, 2014 va fi unul extrem de încărcat din punct de vedere al evenimentelor. Cele mai importante două evenimente sunt, fără îndoială, alegerile pentru Parlamentul European, care au fost anunţate pentru 25 mai, şi alegerile prezidenţiale, ce se vor desfăşura, cel mai probabil, spre finalul anului. Chiar dacă la nivel local nu s-a anunţat încă nicio candidatură pentru europarlamentare, rămâne de văzut ce surprize ne vor rezerva partidele la acest capitol. Un lucru este cert, USL pare să pregătească terenul pentru a intra separat în alegeri, în timp ce partidele din opoziţie de la nivel local (în special PDL-ul) au devenit ceva mai active în ultima perioadă, semn că deja au început "încălzirea". Nici alegerile pentru fotoliul de preşedinte al României nu au fost uitate, aici PDL-iştii luând startul în privinţa prezentării celor doi candidaţi - Cătălin Predoiu şi Gheorghe Falcă. Interesant de amintit că filiala brăileană a democrat liberalilor şi-a manifestat susţinerea faţă de primul menţionat. În altă ordine de idei, un alt aspect extrem de important în zona politico-administrativă îl reprezintă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie a proiectului descentralizării, prin care mai multe servicii deconcentrate trebuie să treacă la autorităţile judeţene şi locale. Schimbările în acest sens nu sunt de neglijat, vom asista, mai mult ca sigur, la restructurări, reorganizări, dar şi la schimbări de directori sau abordări diferite în privinţa gestionării acestor instituţii.
Planurile administraţiei brăilene pentru 2014
2014 înseamnă, pe plan local, majorări de taxe şi impozite, introduceri de noi biruri pentru deţinătorii de grădini şi crescătorii de animale, dar şi proiecte pentru dezvoltarea segmentului agricol şi a infrastructurii rutiere. Astfel, taxa de salubrizare a fost rotunjită de la 6,80 lei la 7 lei/pers/lună, iar brăilenii care deţin grădini sunt nevoiţi să scoată din buzunare 0,40 lei/lună/100 mp. De asemenea, a fost instituită o taxă şi pentru brăilenii care au în ograda proprie bovine, porcine, cabaline, măgari, catâri, ovine sau caprine, astfel: 1,20 lei/ cap animal/lună pentru porci, oi, capre, 6 lei pentru bovine şi 12 lei pentru cabaline, măgari şi catâri. În plus, municipalitatea şi-a propus să revină la sistemul de plată din 2004, potrivit căruia, de anul acesta, cetăţenii vor plăti acest serviciu ca obligaţie fiscală. Altfel spus, locuitorii urbei nu vor mai face aceste plăţi lunare la asociaţiile de locatari/proprietari sau direct către agenţii de salubritate (cei care locuiesc la curte), ci le vor achita la ghişeele de taxe şi impozite ale primăriei.
Dacă vorbim despre strategia economico-financiară a municipalităţii pe perioada 2014 - 2020, primarul Aurel Simionescu promite realizarea unor investiţii cifrate la peste 70 milioane lei, din care, ca proiecte, apar Castelul de Apă din Grădina Mare, străzile din cartierul Radu Negru, Şcoala Al. I. Cuza, Liceul Panait Cerna şi Liceul Nicolae Bălcescu, Spitalul de Psihiatrie - Ambulatoriul. Nu în ultimul rând, muncipalitatea ne promite că în mai multe intersecţii periculoase din Brăila se vor amenaja sensuri giratorii atât pentru evitarea accidentelor rutiere câr şi pentru fluidizarea traficului. Tot la capitolul investiţii administraţia locală garantează pentru reabilitarea şi modernizarea intrărilor în oraş.
Centru universitar agricol la Brăila
La fel de ambiţioase sunt şi planurile Consiliului Judeţean Brăila. Aici, demn de menţionat este că Palatul Administrativ va suferi mai multe îmbunătăţiri la capitolul "estetic", costuri suportate din buzunarul CJ. La fel se poate spune şi despre parcarea din spatele primăriei, care va intra în reabilitare folosind aceeaşi sursă de venit. Ceva mai îndrăzneţ este obiectivul administraţiei judeţene de a investi în sectorul agricol, iar aici promisiunile vin chiar de la nivel ministerial. De exemplu, la ultima vizită, ministrul delegat al Cercetării şi Invăţământului Superior, Mihnea Costoiu, a propus un centru universitar agricol la Brăila. La fel de importantă pentru 2014 este şi activitatea noii firme de turism a CJ, în speţă SC "Rocreativ" SRL, menită să gestioneze şi să exploateze economic imobilele aflate în proprietatea judeţului, ca hotelurile "Tineretului" şi "Sport" sau Tabăra Blasova, un proiect ce face obiectul mai multor divergenţe politice între PDL şi PSD şi care, deja, a apucat calea instanţei. "Cireaşa de pe tort" este grandiosul pod peste Dunăre, care de 17 ani încoace îşi tot aşteaptă rândul la finanţare.
Bani mai mulţi la Sănătate
Sistemului sanitar i s-a promis că va primi bani mai mulţi, însă rămâne de văzut dacă acest fapt se va reflecta şi în calitatea serviciilor medicale. Bugetul Ministerului Sănătăţii (MS) e prevăzut a creşte în 2014 cu 2,6 miliarde de lei, la 7,8 miliarde de lei, după ce, în 2013, bugetul real, fără banii alocaţi pentru plata arieratelor, a fost de 5,2 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al instituţiei. De asemenea, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este anul acesta de 22,5 miliarde de lei, din care 16,8 miliarde lei reprezintă încasările la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Totodată, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost majorat cu 900.000 de lei, sumă destinată unităţilor de primiri urgenţe, prin transferul acestor bani de la capitolul bunuri şi servicii. Începând cu 2014, medicii şi farmaciştii rezidenţi primesc o bursă lunară de 150 de euro, bani neimpozabili. După cum a promis, Ministerul Sănătăţii va investi anul acesta cu 56 de milioane de lei mai mult decât în 2013 în aparatura medicală. Bugetul stomatologiei a fost şi el mărit cu 20 de milioane.
Autorităţile promit că în 2014 vom primi şi vom putea folosi cardurile naţionale de sănătate, proiect care a fost amânat sistematic din 2007 încoace. Distribuţia cardurilor de sănătate ar putea începe în prima parte a anului, pe măsură ce sunt tipărite de Imprimeria Naţională, în prezent fiind disponibile aproximativ două milioane de carduri dintr-un total estimat la 15 milioane. Cardurile naţionale de sănătate vor înlocui adeverinţa de asigurat sau salariat necesară în prezent pentru a putea beneficia de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. În 2014 vom avea şi dosar electronic de sănătate - ultima verigă a platformei informatice a asigurărilor de sănătate (din care s-au implementat deja SIUI şi reţeta electronică), după cum au promis oficialii CNAS.
Tot de anul acesta, asistenţa medicală se va acorda prin pachetul de bază, pachetul de programe naţionale, dar şi prin pachetul de asigurări suplimentare private. Structurat pe mai multe capitole, pachetul vizează medicina primară, de ambulatoriu şi de spital, dar şi asistenţa comunitară şi medicina dentară, stabilind serviciile de care beneficiază toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu. Printre reglementările pachetului se numără limitarea internărilor în spitalele publice, însă numai pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizare de zi sau de către medicul de familie.
Toate activităţile Direcţiei de Sănătate Publică vor fi transferate anul acesta la Consiliul Judeţean, cu excepţia celor de control şi inspecţie sanitară, care rămân în competenţa exclusivă a MS. Din punct de vedere organizatoric, Brăila este arondată Constanţei. "Nu este vorba despre o desfiinţare, ci de o reorganizare în mai multe structuri, din care un Oficiu de Sănătate Publică în subordinea Autorităţii de Sănătate Publică Constanţa şi o altă structură în subordinea Consiliului Judeţean Brăila", a precizat dr. Andreia Gavrilescu, purtător de cuvânt al DSP Brăila. De asemenea, prevederile din proiectul de modificare a Legii Sănătăţii le vor permite administraţiilor locale să acorde bonusuri şi să plătească salarii medicilor.
Pensii un pic mai mari
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost adoptată şi prevede o valoare uşor mai mare a punctului de pensie, faţă de valoarea care s-a aplicat în 2013. "Punctul de pensie ajunge la 790,7 lei în 2014, faţă de valoarea de 762,1 lei pe care a avut-o în 2013. Astfel, indicele de corecţie al pensiilor este de 1,07%, potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale", a precizat Sorin Enache, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Brăila.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost majorat cu 75 de lei pentru 2014, la 2.298 lei. De asemenea, ajutorul de deces pentru anul 2014 este stabilit la 2.298 de lei în cazul decesului asiguratului sau pensionarului şi la 1.149 de lei în cazul decesului unui membru de familie al pensionarului sau asiguratului. Începând cu data de 1 ianuarie 2014, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate este de 633 lei. Plafonul maxim al bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale este de 11.490 lei, respectiv de cinci ori câştigul salarial mediu brut şi nivelul minim al venitului lunar, asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială este de 804 lei.
Manuale virtuale
În Educaţie, cea mai importantă modificare pentru 2014 este la examenul de admitere. Aceasta se va realiza tot computerizat, ca şi în anii trecuţi, dar ponderea notelor din gimnaziu a fost redusă la 25% faţă de 50% cum era până acum. Ca urmare, notele de la Testele Naţionale vor avea o pondere de 75% în media de admitere. Ministerul Educaţiei a luat această decizie pentru că s-a constatat că există o diferenţă foate mare între evaluarea de la clasă şi evaluarea externă, în unele cazuri această diferenţă fiind chiar mai mare de trei puncte. Statistica realizată a relevat că Brăila este unul dintre puţinele judeţe în care aceste diferenţe sunt nesemnificative.
În 2014, pentru prima dată toţi elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor susţine testări. Cei de clasa a II-a la scris-citit şi matematică. Cei de clasa a IV-a vor susţine o testare după modelul celor internaţionale, iar cei de clasa a VI-a vor fi evaluaţi prin două probe transdisciplinare: Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe. Inspectorul şcolar general Iulian Danielescu a precizat că aceste note nu se vor trece în catalog, dar că o parte dintre ele vor fi trimise la Bucureşti pentru a se evalua starea educaţiei româneşti.
Ca noutate în 2014, este posibil la examene să se înregistreze şi sunetul cu acele camere de supraveghere. O altă noutate vizează manualele şcolare. La clasele I şi a V-a se vor introduce manualele online cu finanţare guvernamentală. Această variantă virtuală a manualelor nu va exclude manualele tipărite. În paralel se lucrează şi la variante de restricţionare a internetului pentru copii.
Festivalurile brăilene merg mai departe
În anul 2014, din punct de vedere cultural nu vor fi noutăţi. Autorităţile au explicat că se vor continua proiectele începute, adică vom avea ediţii noi ale festivalurilor: de muzică uşoară "George Grigoriu", de muzică populară "Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării", de muzică lirică Concursul şi festivalul "Darclee", de folk "Chira Chiralina", de teatru "Zile şi nopţi de teatru la Brăila", şi de jazz, "Johnny Răducanu". Peste aceste importante evenimente internaţionale sau naţionale se vor suprapune evenimentele regionale sau judeţene, premierele teatrale, lansările de carte şi conferinţele "Analelor Brăilei" organizate de Muzeul Brăilei.
IGPR trebuie să găsească un şef pentru IPJ Brăila
Pentru Poliţia brăileană, 2014 a început tot cu o conducere interimară, atât inspectorul şef cât şi cel adjunct având doar împuternicire pe funcţie. Şi asta deoarece, din 2011, IGPR-ul s-a dovedit incapabil în găsirea unui inspector şef pentru IPJ Brăila. În octombrie 2012, pe postul de inspector şef a fost împuternicit cms. şef Mircea Vizitiu, însă în octombrie 2013 acestuia i-a expirat mandatul. La acel moment, IGPR a luat tot o decizie "interimară", iar Vizitiu a fost împuternicit pe funcţia de adjunct al IPJ Brăila, rămasă şi ea vacantă după plecarea cms. Constantin Glugă în misiune ONU. IGPR a dispus ca ofiţerul împuternicit adjunct al Poliţiei brăilene să îndeplinească atribuţiile funcţiei de şef, până la ocuparea acesteia. Când se va ocupa funcţia, vacantă din 2011 după ce cms. şef Cătălin Chivu a pierdut lupta cu MAI, nimeni nu ştie deocamdată. Este clar că dorinţa IGPR-ului este aceea de a păstra vacante unele funcţii, situaţia fiind similară la mai multe inspectorate de poliţie din ţară, unde conducerea este asigurată numai prin împuternicire.
Tot într-o nebuloasă se află şi Codul Rutier, care ar urma să sufere modificări importante anul acesta. În octombrie, documentul a fost aprobat ca proiect de lege, însă Guvernul a tot amânat adoptarea lui, pentru a clarifica anumite detalii. Rămâne de văzut dacă în 2014 noua legislaţie va suferi sau nu modificări pentru a reduce astfel, prin introducerea unor amenzi mai drastice, nenorocirile de pe şosele provocate de şoferii teribilişti.
Sporturile de echipă sunt din nou în prim plan în 2014
Formaţia feminină de handbal se află pe locul al treilea şi se poate spune că este în grafic pentru o nouă participare în cupele europene. Ediţia de campionat 2013 - 2014 aduce în prim plan o noutate în legătură cu sistemul competiţional unul cu play off şi play out. Conform obiectivului iniţial, HC Dunărea trebuie să prindă turneul play off şi un loc de cupă europeană.
"Noi avem jucătoare valoroase, astfel că putem pune probleme oricărei echipe cu care vom juca. Avem şanse mari la podium, avem stabilitate financiară, ceea ce ne asigură condiţii optime de pregătire, astfel că ne putem propune să cucerim a doua medalie din istoria clubului nostru şi un traseu cât mai lung în Cupa României. De asemenea, ne dorim o consolidare a echipei, care să le aducă satisfacţii miilor de suporteri brăileni ce vin meci de meci la Sala Polivalentă. În 2014 încercăm să promovăm handbalul şi în rândul copiilor", a declarat Ştefan Gheorghe, directorul executiv al HC Dunărea.
Echipa de fotbal CF Brăila între a fi sau a nu mai fi
Echipa de fotbal CF Brăila nu are bani să continue în Liga a II-a, iar în această iarnă conducerea clubului face eforturi pentru a reuşi să obţină un buget care să-i asigure participarea până la finalul acestei ediţii de campionat. "Nu avem o iarnă liniştită, căutăm bani pentru a putea continua campionatul. Trebuie să achităm în primul rând salariile restante, altfel jucătorii îşi vor depune memorii şi noi vom fi obligaţi să plătim sau echipa va fi depunctată. Căutăm soluţii pentru a înjgheba un buget măcar pe hârtie, dar deocamdată nu ştim nici în ce măsură ne vor sprijini Primăria şi Consiliul Judeţean, nici dacă vom găsi sponsori. Este posibil să putem continua, dar la fel de bine există şi posibilitatea retragerii din campionat", a declarat Adelin Soare, preşedintele CA al CF Brăila.
Centru Naţional de Box pentru juniori la CSM Brăila
Astăzi, 6 ianuarie 2014, la Brăila ia fiinţă Centrul Naţional de Box pentru juniori. Antrenor principal este George Perţea, iar de problemele logistice ale acestui centru se va ocupa profesorul Marian Neta. "Pentru 2014 ne propunem să terminăm în totalitate vestiarele de la Stadionul de atletism, iar în plan sportiv rezultate cel puţin la fel de bune la box, kaiac canoe, judo, ciclism", a punctat profesorul Marian Neta, directorul CSM Brăila.
Cele mai valoroase sportive de la LPS, atleta Adelina Sandu, multiplă campioană naţională, medaliată cu argint şi un bronz la Balcaniadă şi un loc 13 la europene şi înotătoarea Alina Graţiela Ene, multiplă medaliată cu aur la naţionale, locurile 15, 16 şi 17 la mondialele de nataţie pentru tineret au obiective importante. Prima urmând să-şi realizeze baremul pentru Olimpiada juniorilor II care va avea loc în China cea de-a doua baremul de participare la Campionatele Europene de seniori din luna august.
