Anul 2016 a început cu scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apă, atât potabilă cât şi de uz industrial şi agricol, precum şi cu un impozit pe dividende de 5%, în scădere de la 16%, dar şi cu un regim diferenţiat de impozitare pentru microîntreprinderi, dar şi cu impozite mai mari pentru clădiri, enumeră agerpres.ro.
Impozit pentru microîntreprinderi
Prima dintre prevederi este cuprinsă în noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, iar celelalte au fost aprobate, ulterior promulgării Codului Fiscal, prin Ordonanţă de Guvern.
În cazul impozitării microîntreprinderilor, schimbările presupun majorarea plafonului de încadrare în categoria de „microîntreprindere", de la 65.000 euro la 100.000 euro şi introducerea unui sistem de cote de impozitare diferenţiate în funcţie de numărul de salariaţi, între 1% şi 3%. Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, 2% pentru cele cu un salariat şi 3% pentru cele care nu au salariaţi.
Tot de la 1 ianuarie 2016 a dispărut şi taxa pe construcţiile speciale din agricultură. Iniţial, autorităţile au propus ca taxa să fie eliminată complet din 2016, însă în momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Codul Fiscal în Parlament spre reexaminare, s-a decis menţinerea în vigoare până la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor din agricultură. Taxa pe stâlp a fost redusă, de la 1,5% iniţial la 1% începând cu 1 ianuarie 2015.
Supraacciza la carburanţi, menţinută
Şi supraacciza la carburanţi, în valoare de 7 eurocenţi/litru rămâne în vigoare încă un an, deşi prima variantă a Codului Fiscal prevedea eliminarea ei la 1 ianuarie 2016. Actul normativ prevede dispariţia acestei taxe la 1 ianuarie 2017.
Însă, de la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare noua formulă de impozitare pentru imobile, care duce la creşteri semnificative de taxe, în special pentru firmele mici care au sediul firmei acasă. Astfel, de anul viitor, taxele locale pe clădiri se vor stabili la fel, indiferent de natura juridică a contribuabilului, persoană fizică sau juridică, diferenţierea urmând să se realizeze în funcţie de destinaţia clădirii, rezidenţială sau comercială. În plus, autorităţile locale vor putea decide aplicarea unei cote de impozitare cuprinse între 0,08% şi 0,2% pentru clădirile folosite ca locuinţă, şi între 0,2% şi 1,3% pentru cele folosite în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc).
Creşte deducerea de bază
Tot din 2016, cei care obţin venituri din activităţi independente vor fi obligaţi să plătească CAS (contribuţia pentru pensie), chiar dacă obţin şi venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri creşte deducerea de bază de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate vor plăti, pe lângă impozitul de 16% pe venit, şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%, şi CAS de 10,5%. Pe de altă parte, contribuţia la CAS va fi plafonată la cinci salarii medii brute lunare.
În acelaşi timp, persoanele fără venituri vor fi obligate, din 2016, să achite CASS şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala.
Taxă pe deşeuri la groapa de gunoi
România are o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar din 2017 aceasta va creşte la 120 lei/tonă. Taxa care va fi percepută se aplică în paralel cu tariful de 15 euro încasat de administratorii gropilor de gunoi iar banii obţinuţi vor merge către Fondul de Mediu.
În România taxa pe groapa de gunoi va situa sub nivelul perceput în alte ţări din regiune, în condiţiile în care în Ungaria se aplică o taxă de 34 euro/tonă la groapa de gunoi, iar în ţara noastră de 20 de euro de la 1 ianuarie 2016 şi de aproximativ 25 euro/tonă din 2017.
„Avem Hotărârea de Guvern prin care se va aplica o taxă la groapa de gunoi de 80 RON/tonă de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, din 2017 taxa va creşte la 120 RON/tonă. La ora actuală, România nu are taxă de deşeuri la groapa de gunoi ci doar un tarif de 15 euro/tonă perceput de către administratorii fiecărei gropi de gunoi", declara, în 18 august, fostul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu.
Valoarea punctului de pensie
Pe de altă parte, de la 1 ianuarie valoarea punctului de pensie a crescut cu 5%, la 871,7 lei, conform prevederilor OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în monitorul Oficial din 11 decembrie 2015. Valoarea punctului de pensie a fost de 830,2 lei.
De asemenea, conform aceleiaşi ordonanţe, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%. La finele lunii noiembrie, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, pensia medie de asigurări sociale de stat era de 886 lei, iar pentru agricultori de 362 lei.
Numărul total al pensionarilor era de 5.131.100 persoane. În altă ordine de idei, contribuţia la sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, va creşte doar cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, deşi operatorii din piaţă aşteptau o creştere de un punct procentual, pentru a se ajunge la nivelul de 6% stabilit de Lege.
„Pentru Pilonul II am decis o majorare foarte mică pentru anul următor, de 0,1 puncte procentuale, faţă de 0,5 puncte procentuale (cât anunţase fostul ministru - n.r.). Am decis să facem o majorare pentru că am vrut să dăm mesajul acesta, că suntem conştienţi de problema demografică, ştim problema pensiilor, este o mare problemă pentru România, dar, pentru a asigura acest pachet de relaxare fiscală (cuprins în Codul Fiscal - n.r.) nu am mai avut loc pentru altceva", declarat la mijlocul lunii decembrie ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.
Pensii facultative
Aceasta susţinea, însă, că din banii rămaşi în buzunarul românilor în urma reducerilor de taxe cuprinse în noul Cod Fiscal, o parte pot merge către pensiile facultative, respectiv Pilonul III.
În prezent, contribuţia virată la Pilonul II de pensii este de 5%, iar în 2016 ar fi trebuit sa ajungă la 6%, cât prevede Legea nr. 411/2004. Conform graficului privind majorarea contribuţiilor la Pilonul II, din 2008 până în 2016 acestea ar fi trebuit să se majoreze de la 2% cu câte 0,5 puncte procentuale anual. Însă în 2009, Guvernul de la acea vreme a decis îngheţarea contribuţiilor, pentru un an, din cauza crizei, însă toate guvernele care au urmat au promis că vor recupera cele 0,5 puncte procentuale pe parcurs.
