Finanţele locale au acceptat provocarea cotidianului nostru şi au demarat verificări amănunţite pentru a stabili dacă Simion Cloşcă a fost corect în relaţia cu statul la capitolul obligaţii fiscale. Concret, Direcţia Generală a Finanţelor Publice împreună cu Garda Financiară au demarat o acţiune comună vizând personajul Cloşcă, proprietarul celor 3 loturi de teren din Piaţa Concordia. Acţiunea celor două instituţii vine în contextul în care reporterii "Obiectiv" au realizat o anchetă privind veniturile realizate de Simion Cloşcă, de la începuturile sale în piaţă şi până în prezent. Calculele noastre au indicat că Simion Cloşcă a încasat de pe urma pieţei aproximativ 5,5 miliarde de lei vechi. Provocarea lansată Fiscului odată cu publicarea respectivei anchete a fost să verifice dacă omul de afaceri a plătit statului impozite şi taxe la nivelul sumelor încasate de la pieţari. Iată că instituţia a reacţionat, punând în mişcare un mecanism complex menit să determine dacă Simion Cloşcă a făcut parte şi statului din bunăstarea financiară dobândită de pe urma închirierii la metru pătrat şi per tarabă a pieţei cumpărate bucată cu bucată de la revendicatorii terenurilor pe amplasamentul Concordia. Primele concluzii ale verificărilor, promite conducerea Finanţelor locale, vor putea fi prezentate cel mai devreme în august.
Finanţele şi Garda colaborează în cazul Cloşcă
Afacerile derulate de omul de afaceri în Piaţa Concordia au trezit, cum era normal, suspiciunea organelor fiscale locale, care acum vor să ştie cât de corect a fost Cloşcă atunci când a trebuit să plătească obligaţiile fiscale. Pentru aceasta, noua conducere a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a pus în mişcare angrenajul de control, coroborându-şi în acelaşi timp acţiunile cu Garda Financiară Secţia Judeţeană Brăila. "Instituţia s-a sesizat în urma materialului de presă realizat de cotidianul dumneavoastră şi a demarat o serie de verificări vizând activitatea derulată de Simion Cloşcă în piaţa Concordia constând în cedarea folosinţei bunurilor, adică închiriere. În acest scop, noi analizăm situaţiile raportate şi înregistrate la Administraţia Financiară de către persoana fizică Simion Cloşcă, iar colegii de la Garda Financiară vor stabili situaţia faptică din teren", ne-a declarat Ilie Decă, directorul executiv al DGFP Brăila, proaspăt reîntors la cârma instituţiei după o pauză de un an. De asemenea, sursa citată a completat spunând că acţiunile de verificare ale Gărzii Financiare vor viza comercianţii, persoane fizice şi juridice din piaţă, pentru a determina natura relaţiilor comerciale cu Simion Cloşcă. Cu alte cuvinte, comisarii Gărzii Financiare vor lua la rând toţi pieţarii de pe amplasamentul celor 3 loturi aflate în proprietatea lui Cloşcă, pentru a stabili câţi dintre ei au contracte de închiriere cu Simion Cloşcă, precum şi care este cuantumul chiriilor, iar când îşi vor fi încheiat controalele, concluziile le vor confrunta cu situaţiile declarate de omul de afaceri la AFP a municipiului Brăila.
Dacă va fi prins cu ocaua mică, Simion Cloşcă va fi cercetat penal
Interesant de verificat, după cum a susţinut Decă, ar fi dacă s-au respectat prevederile unui Ordin al Ministerului Finanţelor, care stabileşte procedura de declarare şi stabilire a impozitului din veniturile din chirii în cazul a mai mult de 5 contracte de închiriere. În mod evident Cloşcă se încadrează la acest capitol întrucât are în derulare mai mult de 5 contracte de închiriere. "În funcţie de datele ce vor rezulta din această coroborare a datelor din teren cu ceea ce a declarat Simion Cloşcă la Administraţia Financiară, adică numărul de contracte de închiriere şi cuantumul sumelor percepute cu titlu de chirii, vom stabili următorii paşi în acţiunea noastră comună", a punctat Decă. De asemenea, sursa citată a subliniat că în cazul în care se vor constata diferenţe neplătite statului, se va putea discuta despre evaziune fiscală, astfel de cazuri intrând în competenţa de instrumentare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila. Continuând acest scenariu, dacă se va descoperi că Simion Cloşcă este evazionist, DGFP Brăila va iniţia o inspecţie fiscală, ocazie cu care va fi stabilit prejudiciul estimativ adus statului, vor fi calculate accesorii (dobânzi şi penalităţi), iar aceste sume vor fi imputate celui în culpă.
De menţionat că Decă a menţinut punctul de vedere exprimat de conducătorul AFP Brăila, Vasile Grosu, care a invocat secretul fiscal la momentul în care reporterii "Obiectiv" au realizat documentarea anchetei privind veniturile realizate de Cloşcă în piaţă. "Aşa cum pe bună dreptate v-a răspuns AFP Brăila, constituie secret fiscal informaţiile legate de numărul de contracte de închiriere declarate şi înregistrate de Simion Cloşcă, la fel ca şi cuantumul acestora. Abia dacă se va constata o eventuală evaziune fiscală în cazul Cloşcă vom putea prezenta informaţii de natura celor menţionate anterior", a declarat Ilie Decă. Întrebat dacă poate să estimeze o dată la care vor putea fi prezentate primele concluzii ale acţiunii comune DGFP - Garda Financiară, sursa citată a spus că, cel mai devreme, în cursul lunii august.
"Nu este necesară pentru Cloşcă - persoană fizică, obţinerea unei autorizaţii speciale"
O altă problemă atinsă în cadrul discuţiei purtate cu reprezentanţii conducerii Fiscului local a fost legată de regimul de autorizare a lui Simion Cloşcă prin prisma activităţii pe care o derulează în piaţă. Fiind vorba despre o piaţă publică, cadrul legislativ obligă la respectarea unui anumit regim de autorizare, punct de vedere susţinut şi de conducerea Direcţiei Pieţelor: "Din punctul meu de vedere, proprietarul terenurilor trebuia să se autorizeze în condiţiile prevăzute de HG nr. 348/2004 privind activitatea din pieţe, aşa cum şi DAPT a procedat", ne-a declarat Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila. Trebuie precizat că Simion Cloşcă şi-a asumat în faţa municipalităţii, care, de altfel, i-a predat spre folosinţă gratuită toată infrastructura de utilităţi publice de pe terenurile din Concordia, obligaţia de a menţine activitatea de piaţă publică, iar astfel de activităţi sunt reglementate de o lege specială, care impune obligaţia autorizării.
Totuşi, atât directorul DGFP Brăila cât şi directorul AFP Brăila, Vasile Grosu, dar şi directorul adjunct al DGFP, Mihaela Marcu, toţi prezenţi la discuţia cu reporterii "Obiectiv", au susţinut contrariul. "Persoana fizică în discuţie este proprietarul unei suprafeţe de teren pe care o închiriază. Chiriaşii, în schimb, au obligaţia de a se autoriza în funcţie de activitatea pe care o derulează în interiorul pieţei. Este ca şi când cineva are mai multe apartamente pe care le închiriază. Nu este necesară obţinerea unei autorizaţii speciale în acest sens, singura obligaţie fiind aceea a înregistrării la Fisc a contractelor de închiriere pentru stabilirea obligaţiilor fiscale în sarcina proprietarului ce rezultă din cedarea folosinţei bunurilor", au explicat cei trei şefi de la Finanţe.
Veniturile reale din chirii: aproximativ 5,5 miliarde de lei vechi
În urma anchetei "Obiectiv" a rezultat că pe proprietatea lui Simion Cloşcă, în Piaţa Concordia, sunt amplasate 8 module comerciale pentru care chiriile percepute variază între 10 şi 30 milioane de lei vechi lunar, în funcţie de dimensiunea spaţiilor comerciale. În ceea ce priveşte tarabele, în perimetrul destinat comerţului de legume-fructe sunt amplasate 179, dintre care 103 sunt tarabe mari, pentru care chiria lunară este de 1,6 milioane lei vechi. Pentru cele 76 de tarabe mici chiria percepută este de 1,4 milioane lei vechi. Pornind de la aceste coordonate s-a putut aprecia că în interiorul celor 19 luni de la prima predare, în funcţie de data la care s-a făcut predarea celor 3 loturi cumpărate, Cloşcă a încasat din chiriile pentru spaţiile comerciale circa 2 miliarde de lei vechi, iar de pe urma tarabelor aproximativ 3,5 miliarde.
Reamintim că primul lot de teren care a ajuns în proprietatea lui Cloşcă, în suprafaţă de 988 mp, a fost predat de municipalitate, pe semnătura generoasă a liberalului Constantin Cibu, în noiembrie 2008. Al doilea lot de 151 mp, retrocedat pe aceeaşi semnătură, a fost predat câteva luni mai târziu, mai precis în martie 2009, în timp ce ultimul lot de 235 mp, câştigat prin decizie a instanţei, a fost predat în aprilie anul curent prin executarea silită a unui bun public. De precizat că, de fapt, acelaşi regim juridic îl au toţi cei 1.374 mp retrocedaţi pe amplasamentul Concordia.
