Câţi dintre brăileni au pe cineva în familie ori un cunoscut plecat să muncească în spaţiul comunitar? Cu siguranţă mulţi. Câţi au auzit poveştile acestora legate de umilinţele la care se supun doar ca să câştige mai mult decât ar fi putut aici, în ţară? Cu siguranţă mulţi. Astfel de poveşti cu angajatori străini care se comportă ca stăpânii de sclavi sunt cutremurătoare, dar în momentul când cei plecaţi la muncă "afară" povestesc despre ţepe trase de români compatrioţilor, revolta interioară este şi mai mare. Un astfel de caz ne-a fost semnalat de o brăileancă plecată la muncă în Italia. Chiar dacă ţeapa nu a fost mare ca valoare, situaţia înfiorătoare în care a fost pusă femeia spune multe despre modul în care unii dintre români îşi tratează semenii care, pentru a face un ban în plus, aleg să ia calea Occidentului.
Întâmplarea semnalată de brăileancă s-a petrecut în urmă cu doar 2 săptămâni şi începe cu "vă scriu de departe, cu speranţa că există cineva interesat de noi, de viaţa de afară, de ceea ce se întâmplă cu noi. Când se întoarce cineva din Italia, Spania sau cine ştie de unde, ceilalţi spun «a venit, e plin de bani al dracu'». E adevărat că se întoarce cu bani, mai mulţi decât poate câştiga acasă, dar nimeni nu ştie sau nu vrea să ştie cât se suferă departe".
"Cum să laşi o femeie în puterea nopţii, într-un autogrill, unde nu o aşteaptă nimeni?"
Rodica are 40 de ani, este căsătorită şi are doi copii. A plecat în Italia să îngrijească bătrâni şi, periodic, se întoarce acasă răpusă de dor. Are acte de identitate de Italia, care îi atestă dreptul de şedere şi de liberă practică şi se plânge că în ultima vreme este foarte greu ca român să găseşti de lucru. "După toate ofensele pe care ni le aduc, cel mai tare doare când vezi că românii tăi îşi bat joc de tine. Pe 22 mai, vineri, am fost operată la Brăila, după 5 zile m-a sunat o prietenă din Italia - Udine, să mă întrebe dacă sunt dispusă să vin în locul ei (ea având probleme acasă la Tulcea). Am acceptat şi am plecat să văd când găsesc bilet", povesteşte brăileanca. A plătit 70 de euro unei agenţii de turism din Brăila pentru destinaţia Udine Italia, însă supriza neplăcută a venit abia când a intrat pe teritoriul italian întrucât a fost anunţată de însoţitorul cursei respective că autocarul în care se îmbarcase o va lăsa într-o altă localitate, la 30 km distanţă de punctul terminus al călătoriei. Aceasta, deşi la plecare din Brăila i se confirmase că va fi lăsată în gara din Udine. "A venit un autocar de la Galaţi şi nici nu aveau habar că mai au un călător, mi-au cerut biletul, m-au trecut pe foaia de parcurs, nume-destinaţie. Am întrebat ghidul când ajungem la Udine, unde şi la ce oră. Foarte amabil mi-a răspuns că vineri, ora 24.00, în gara din Udine. (...) La intrarea în Italia, a venit ghidul şi fără niciun drept de apel, mi-a adus la cunoştinţă că ei nu mai urcă până la Udine, mă lasă la Gorizia şi pot chema pe cineva să mă ia. De fapt, voiau să mă lase într-un autogril, în fapt o parcare de TIR-uri. Ceilalţi pasageri mi-au luat apărarea, «cum să laşi o femeie în puterea nopţii, într-un autogrill, unde nu o aşteaptă nimeni?» Vă jur că îmi era o frică de nedescris. Şi acum simt acea neputinţă pe care am simţit-o atunci. Le-am arătat biletul, scria Udine la destinaţie, dar mi-au spus că ei nu mai merg până acolo", ne-a declarat brăileanca. A trebuit să-şi rezolve singură problema: a sunat prietena pe care urma să o înlocuiască şi care, de altfel, o aştepta în Udine, iar aceasta a reuşit să trimită pe cineva cu o maşină să o ia din parcarea unde fusese abandonată. "A telefonat la altă româncă care l-a trimis pe fiul său să mă aştepte. A făcut săracul o cursă extraordinară ca să ajungă odată cu autocarul. M-a costat 20 de euro, dar nimeni nu te ajută degeaba. Eu acum mă întreb ce se întâmpla cu mine dacă băiatul ăsta nu putea să vină să mă ia? Lucrează la o firmă de transport şi fiind vineri seara, a terminat mai repede. Sau poate refuza pentru că era obosit. Cine are dreptul sau mai bine zis cine îndrăzneşte să-i ia la întrebări pe aceşti transportatori care pretind nişte sume şi nu-ţi garantează securitatea, ba mai mult, de fapt ei sunt primii care îţi fac probleme. Cine le dă voie să se joace cu viaţa noastră? Am plătit cât au cerut, nu era normal să mă lase acolo unde trebuia? Când vom avea şi noi firme serioase, care să facă totul cu bun simţ şi răspundere? Fără pretenţii să le dai 5 euro pentru vameşul ungur, 5 euro pentru control, ori să le treci la vamă un cartuş de ţigări. Astfel de probleme sunt valabile şi la celelalte firme de transport, nu numai la cea care m-a adus pe mine", a încheiat Rodica.
"Ne cerem scuze pentru situaţia creată"
Contactat de reporterii "Obiectiv", reprezentantul agenţiei de turism de unde brăileanca a cumpărat biletul de autocar, "TransMarian Travel" şi-a cerut scuze pentru situaţia creată şi a declarat că îşi va alege cu o mai mare atenţie colaboratorii întrucât serviciul de transport a fost asigurat de o firmă de transport din Galaţi . "Nu ne-am mai confruntat cu astfel de probleme şi chiar dacă nu este vina agenţiei care, până la urmă, este un intermediar, tot noi avem de suferit din cauza firmei transportatoare cu care colaborăm. Ne cerem scuze pentru situaţia creată şi vom verifica ce s-a întâmplat, vom discuta direct cu şoferii acelui autocar. Încercăm să preîntâmpinăm crearea unor astfel de situaţii neplăcute pentru clienţii noştri", a declarat reprezentantul agenţiei de turism.
La rândul său, Ştefan Tudorache, administratorul TST Transport Galaţi, firma care a asigurat serviciul de transport în cazul de faţă, a punctat că va verifica cele reclamate de brăileancă şi va sancţiona angajaţii vinovaţi de situaţia creată. "Nu aveam cunoştinţă de această situaţie şi nici nu ne confruntăm des cu astfel de situaţii pentru că suntem o firmă cu experienţă în domeniu şi nu ne permitem să pierdem clienţi. Ne cerem scuze pentru cele întâmplate şi vă asigur că voi verifica ce s-a întâmplat în Italia cu acel autocar şi voi aplica şi sancţiuni", a explicat Tudorache.
"În curând ţara noastră se va numi Rommania"
Pe lângă informaţiile punctuale legate de întâmplarea nefericită cu firma de transport gălăţeană, interesant de urmărit sunt şi impresiile personale ale brăilencei: diferenţa dintre viaţa din România şi cea din Italia, sau cum poate o persoană să determine autorităţile să facă dreptate. "Am ieşit prin Ungaria-Slovenia- Italia. Ce diferenţă enormă e de la vamă - afară! Cu spaţii verzi, până şi iarba de pe marginea drumului e tăiată, case frumoase, spaţioase. M-a vrăjit îndeosebi Slovenia. E un basm. Când o fi şi pentru România aşa? În România blocurile au ajuns o ruină, locuite de oameni-umbră, casele cad într-o rână, câmpurile nelucrate sunt o mare de buruieni. E de lucru enorm, iar noi lucrăm afară, pentru că pe nimeni nu interesează să reconstruiască această ţară, care a fost cândva grânarul Europei. Fiecare guvern a dărâmat cât a putut, dar nu a mai fost în stare să reconstruiască nimic, tot alocă bani în autostrăzi-fantomă. De la revoluţie e un război continuu pentru putere, se înjură unii pe alţii, se părăsesc şi se aliază... E o ţigănie de nedescris. În curând ţara noastră se va numi "Rommania" şi nu vom mai putea face nimic. (...) Am luat cu mine ziarul dumneavoastră de miercuri , 27 mai, pentru că acolo e o fotografie cu o imagine a Brăilei luată de sus. Am găsit un reportaj despre un amărât de cal omorât de nişte bestii. Aşa că fără legătură între cazuri m-am hotărât să vă scriu, poate - cine ştie? - există totuşi o autoritate şi pe lumea asta care să-i controleze pe aceşti "puternici ai şoselei". Sunt multe cazuri teribile care se întâmplă şi la dus, şi la întors, când oamenii au bani şi pot să-şi piardă viaţa într-un WC (ca Viorica Barbu din Constanţa).
Vă rog rog să mă scuzaţi că v-am răpit din timpul dumneavoastră preţios, dar chiar că nu ştiam cui să mă adresez. Pe de altă parte, în România pentru a ţi se face dreptate sau pentru a demasca ceva ilegal, trebuie să chemi presa, televiziunea, doar aşa se trezeşte cineva care trebuie să facă nişte controale, verificări. Se autosesizează, chipurile".
