Comitetul Nobel recompensează, astfel, studiile întreprinse într-unul dintre cele mai "importante domenii ale vieţii": modalitatea în care ribozomii transformă informaţia ADN în viaţă.
Ribozomii produc proteine care controlează chimia din toate organismele vii. "Toţi ribozomii sunt cruciali pentru viaţă şi, de asemenea, folositori pentru crearea de noi antibiotice", potrivit comunicatului Comitetului Nobel.
Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britania), Thomas A. Steitz (SUA) şi Ada E. Yonath (Israel) au descris cum arată ribozomii şi cum funcţionează ei la nivel atomic. Toţi trei au utilizat metoda numită cristalografia razelor X, pentru a radiografia poziţia fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care formează ribozomul.
În interiorul fiecărei celule din organism, există molecule ADN, care conţin amprente ale felului în care fiinţa umană arată şi funcţionează. Dar molecula ADN este pasivă şi aici intervine rolul crucial al ribozomilor, care transformă amprentele în materie vie. Bazaţi pe informaţia ADN, ribozomii produc proteine: hemoglobina, anticorpii, hormoni precum insulina şi altele. Sunt zeci de mii de proteine în corpul omenesc, cu diferite forme şi funcţii, care construiesc viaţa la nivelul chimic.
Fără ribozomi funcţionali, bacteriile nu pot supravieţui, acesta fiind motivul pentru care ribozomii pot fi utilizaţi în crearea unor noi antibiotice. Cei trei laureaţi au generat modele 3D care arată legăturile dintre antibiotoce şi ribozomi. Aceste modele sunt astăzi folosite în cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice, se mai arată în motivaţia juriului.
