Tocmai acum, când ei au mult timp liber la dispoziţie şi şi-ar putea descoperi o pasiune, majoritatea şcolilor care organizează tot felul de activităţi extraşcolare sunt închise. La Palatul Copiilor este deschis numai cercul de navomodele, unde pasionaţii se pot întâlni doar o dată pe săptămână. Şcoala de Arte "Vespasian Lungu", Alexander Language School au şi ele porţile închise în timpul verii, deşi vara, când copiii nu mai sunt asaltaţi de tot felul de activităţi şcolare, ar putea avea timp să-şi descopere o pasiune pentru un instrument muzical sau pentru studierea unei limbi străine. La fel şi cluburile în care se pot practica diferite sporturi. În vară, cel mult se participă la câteva concursuri, cum este cazul la şah de exemplu, dar iniţiere nu se face. Ceva mai bine stă înotul, unde toată vara se fac cursuri de iniţiere în bazinul descoperit al LPS, dar şi acestea sunt costisitoare, 120 de lei zece şedinţe. Tenisul şi el ar trebui să fie în top, însă terenurile se închiriază adulţilor, la cele mai convenabile ore, astfel încât copiilor, care plătesc mai puţin, nu le rămâne decât să joace tenis atunci când soarele este mai puternic. Urmarea este că mulţi părinţi sau bunici nu-şi mai lasă copiii nici la tenis, preferând să iasă cu ei în parc dimineaţa, aşa cum ne-a şi spus o bunică.
Tobogane, jucării, copii mulţi şi îngheţată - vise
Într-o dimineaţă din cursul săptămânii, pe faleză, erau doar câţiva copii mai mici împreună cu bunicile lor. Acestea se jucau cu ei sau doar îi supravegheau. Atunci când copiii au fost întrebaţi ce-şi doresc, ei au spus că vor să fie mai mulţi copii cu care să se joace, să aibă mai multe jucării şi chioşcuri de la care să-şi cumpere îngheţată. Lorena Ene îşi doreşte ca pe faleză să fie balansoare, tobogane şi să fie mai mulţi copii cu care să se joace. Prietena părinţilor care o însoţea la joacă, Aurelia Nicoară, era mulţumită de cum arăta faleza, dar îşi dorea mai multe locuri de joacă pentru că cea mică se plictisea uşor de minge şi nu avea ce să facă, şi mai multe chioşcuri cu gustări mai sănătoase decât snacks-urile, floricelele şi sucurile acidulate.
O altă bunică, Vasilica Florea, îşi supraveghea cei doi nepoţi cum se jucau cu maşinuţele, Alexandru de doi ani, şi Ionuţ de şase ani. Bunica era nemulţumită de mizeria din oraş şi de faptul că părculeţele de joacă pentru copii fuseseră vandalizate de copiii mai mari după ce nu au mai fost păzite jandarmi. "Eu înţeleg că nu sunt bani şi nu au de unde să facă părculeţe noi pentru copii, dar măcar cele vechi să fie întreţinute, păzite, pentru că altfel nu avem unde să ne ducem cu copiii. La ştrand nu mă pot duce pentru că mi se pare mult să dau 15 lei ca să stau o oră cu cel mic să facă o băiţă. Nu ne permitem", a spus Vasilica Florea. Dora Dumitrescu, la numai trei ani, voia să înveţe singură să meargă cu rolele. Nu accepta niciun ajutor din partea bunicii şi se încăpăţâna să meargă singură, chiar dacă foarte des ajungea cu funduleţul în sus şi palmele lângă patine. "Mai mergem şi în Monument, dar sunt ţânţari, la cursuri de iniţiere înot, însă altfel nu prea au ce să facă micuţii, nu sunt locuri de joacă", a spus bunica Dorei. Adevărul este că în oraş sunt puţine locuri de joacă, iar cele care arată frumos, sunt scumpe. De exemplu, într-un părculeţ amenajat vizavi de Spitalul nr. 3, pentru o oră de joacă se plătesc cinci lei, aşa cum scria mare într-un afiş. Părculeţul era pustiu.
"Plictiseala e continuă dacă nu pui la socoteală vânatul ţânţarilor ca sport"
Nici cei mai mari nu-şi găsesc mare lucru de făcut în vacanţă, astfel că îi apucă o lehamite incomensurabilă. La ştrand vin doar o dată pe săptămână, pentru că 15 lei intrarea este mult pentru bugetul lor tânăr şi de criză. "Anul acesta este mai bine la ştrand pentru că şezlongurile sunt incluse în preţul biletului, însă pentru minigolf trebuie să plăteşti. Oricum nu putem veni la ştrand mai mult de o dată sau două ori pe săptămână. Nu avem bani", ne-a spus George Pîcleanu. Eduard Ghinea este nemulţumit de faptul că nu există în oraş alt ştrand şi uneori este o aglomeraţie atât de mare, încât nu ai loc să te mişti, darămite să mai faci şi salturi în apă. În afară de ştrand, merg la terase, dar şi astea sunt puţine şi scumpe, joacă baschet şi se plimbă. "Nici măcar până târziu nu ne putem plimba pentru că maxi-taxi nu circulă după ora zece. Poate aici ar trebui să facă ceva administraţia, pentru că nu trebuie să cheltuiască nimic", consideră George Morun. Oana, de 17 ani, este nemulţumită pentru că în Brăila nu se poate distra. "Brăila nu-mi oferă prea multe oportunităţi, dar probabil nu contează neapărat locurile, ci oamenii care populează locurile sunt problema". Alţi tineri mai merg în cafenele unde cântă rock prietenii lor. "Festivalurile care se organizează în Brăila sunt foarte naşpa, la fel şi concertele, mai ales alea de pe faleză. Mi-ar plăcea să se organizeze un festival de muzică rock, s-ar putea ţine undeva pe partea cealaltă a Dunării. N-ar strica nicio tabără de creaţie, cum e Atlantykron, tot pe partea cealaltă. Cred că s-ar putea face multe, dar n-are cine", spune Alex de 19 ani. Alţi tineri, din prea multă plictiseală îşi organizează campionate la cărţi de joc sau mai merg uneori la bowling şi biliard la Casa Tineretului. "Cel mai uşor este să te plictiseşti în Brăila, mai ales dacă nu ai destul bani să ieşi zilnic la pizza, în cafenele sau la terase. Şi cum ziua e caniculă, eşti nevoit să stai în casă, pentru că alte posibilităţi nu ţi se oferă afară, iar când în sfârşit ieşi pe seară, eşti ciupit de ţânţari şi de alte insecte. Deci, plictiseala e continuă dacă nu pui la socoteală vânatul ţânţarilor ca sport. Ar fi bine să avem şi noi ceva mai mult decât ştrandul ăla mic şi la suprapreţ de pe faleză. Sau măcar să te poţi plimba prin oraş fără să calci în mizerie şi să miroasă a porci", spune amărâtă şi Ramona, de 19 ani. Geanina, tot de 19 ani, îşi doreşte eventual un cinematograf mai de Doamne-ajută, unde să poată merge când teatrul e închis.
Bazinul LPS - închis pentru cel puţin doi ani
Un ditamai oraşul de pe malul Dunării nu are decât un ştrand unde intrarea pentru elevi este 15 lei, iar pentru adulţi 20, în timp ce în ştrandul de la Galaţi intrarea este 4 lei. În Brăila ar mai fi fost un loc mai sigur de făcut plajă şi baie, bazinul descoperit al LPS, însă a fost deschis doar două zile anul acesta, după care a fost închis din motive tehnice. Administratorul bazinului a spus că nu ştie care sunt aceste probleme, că a respectat ordinul conducerii când a restricţionat accesul publicului. "Tunelul de evacuare al bazinului este plin de apă şi este periculos să îl deschidem pentru public în aceste condiţii. Mai intră în bazin doar elevii noştri, după antrenamente, şi grupele de iniţiere. Noi avem ceva bani pentru reparaţii, însă nu ajung şi trebuie să mai încercăm să accesăm nişte fonduri. Probabil că dacă va intra în reparaţii, nici anul viitor nu va fi deschis publicului", a spus directorul LPS, Viorel Alexandru.
Deşi directorul a spus că este periculos pentru public bazinul, săptămâna trecută era plin de copii, de la grupele de iniţiere, dar şi copii mai mari.
Tribut Dunării pentru incapacitatea administraţiei
În aceste condiţii nu trebuie să ne mire că tinerii se avântă în apele periculoase ale Dunării şi uneori îşi pierd viaţa în încercarea nefericită de a se răcori puţin, de a alunga plictiseala. În fiecare an se înregistrează zeci de cazuri de tineri înecaţi în apele Dunării. Până acum s-au înregistrat trei cazuri. Primul a fost un minor de 13 ani care s-a înecat, în luna mai, în zona Trecerii Bac "Stânca", după ce s-a dus cu prietenii la scăldat. Pe data de 10 iunie, tânărul în vârstă de 18 ani, David Piroşcă, elevul eminent de la Liceul "Panait Cerna" a mers în apropiere de Nava "Mureş" să facă o baie, dar nu a mai reuşit să iasă din cauza curenţilor. Al treilea caz s-a înregistrat tot în zona Trecerii Bac "Stânca", victima fiind un băiat de 13 ani al cărui trup a fost descoperit de un brăilean care se afla cu şalupa pe Dunăre.
