Într-un cartier al Brăilei se trăieşte mai rău ca în Evul Mediu: fără curent electric, fără apă curentă, fără canalizare şi fără străzi. Mai exact, acolo trăiesc oameni care nu îşi pot ţine mâncarea la frigider, nu pot spăla haine la maşină, nu se pot uita la un televizor, nu pot deschide un computer şi multe altele care pentru noi fac parte din cotidian. În cele câteva zeci de case construite pe terenuri date de Primărie în temeiul Legii 15/2003, s-au mutat deja opt familii, majoritatea cu copii mici sau şcolari. Cartierul unde nu a pătruns civilizaţia este situat în partea de sud a oraşului. Acolo unde Primăria are loturi de teren pe care le-a acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Un lucru bun a făcut municipalitatea, le-a dat tinerilor teren, însă fără utilităţi. Legea spune că dacă nu începi construcţia casei într-un an de la primirea lotului, rişti să rămâi fără. Dar cum să construieşti fără apă şi curent electric? "Ne-am descurcat aşa cum am putut. Noroc că soţul meu are o maşină şi am mai cărat apă cu ea. Ne-am cumpărat un generator pentru a putea să folosim uneltele necesare unei construcţii. Lipsa utilităţilor atât de necesare ne-a îngreunat foarte mult munca, iar ridicarea construcţiei a durat mult mai mult", ne-a spus Camelia Mustaţă. Ea s-a mutat alături de soţul şi fetiţa ei de numai un anişor, în noua lor căsuţă, în octombrie 2008, sperând în fiecare clipă că promisiunile aleşilor se vor înfăptui. "Este vai de viaţa noastră aici. Cărăm apă în bidoane de cinci litri şi o depozităm în unele mai mari, dar miroase a mucegai. Eu mi-am cumpărat un generator, plătesc 300 de lei pe lună pentru benzină. Cel mai grav lucru este acela că ni se îmbolnăvesc copiii din cauza condiţiilor precare. Fetiţa mea de doar un an s-a îmbolnăvit din cauză că nu am unde să îi ţin mâncarea", a adăugat Camelia.
Legea spune că atunci când dai terenul în folosinţă tinerilor, trebuie să dai odată cu el şi utilităţile, însă la Brăila orice lucru normal şi firesc devine poveste de adormit copiii.
Tinerii care au primit teren în acea zonă, în care cândva se creşteau porci, au ajuns la capătul răbdării. Ei merg, periodic, în audienţă la Primărie. "Am fost de curând la domnul primar şi ne-a spus că a alocat banii necesari la buget, pentru realizarea utilităţilor în zona noastră. Ne-a mai spus că este foarte probabil ca în două luni lucrările să înceapă", povesteşte încrezător Nicolae Boldeanu, care a primit lotul de teren în urmă cu patru ani. Tot el ne-a spus că locuieşte pe strada "Dumitru Ionescu", nr. 14, însă acest lucru nu se vede de niciun fel. Loturile de pământ nu sunt demarcate şi practic nu există stradă. Casele par aruncate în plin câmp. O altă femeie din zonă, Daniela Orăşanu, ne-a spus că nu mai are nici măcar speranţă că lucrurile se vor îndrepta: "Toţi mint în campaniile electorale, vor să le dăm voturile noastre, apoi nici nu îşi mai amintesc ce ne-au promis. Astă iarnă am cerut şi eu lemne pentru copii şi mi-au promis că îmi dau. M-au trecut pe o listă, chipurile în regim de urgenţă. N-am primit nimic. M-am descurcat cum am putut. Şi apă luăm din fântâna unui vecin, o cărăm cu găleata aproape o sută de metri".
Dacă au văzut locuitorii "cartierului fără nume" că nu există sorţi de izbândă cu autorităţile, s-au hotărât să pună leuţ la leuţ şi să meargă la Regia de Apă. Au vrut doar să aibă apă, legal şi contra cost. Însă nu s-a putut face nimic nici acolo. Societatea nu a aprobat cererea tinerilor pentru că există deja un proiect al Primăriei, care, ce-i drept, nu se concretizează de ani buni. Familia Jalbă a vrut chiar să tragă iluminatul stradal pe proprie cheltuială. Toţi vecinii au fost de acord să pună câte 1.000 de lei şi să cumpere fiecare câte un stâlp, însă iniţiativa lor a murit. Firma de distribuţie a energiei electrice nu le-a aprobat iniţiativa, chiar dacă au trecut mai bine de trei ani de când ei nu încetează să spere că va veni ziua în care vor avea "electricitate".
Le obosesc ochii de la lumânări
Reţeaua de energie electrică nu există. Cel mai greu le este copiilor, care învaţă seara la lumânare sau lămpi cu gaz.
Pe înserat, ei aprind lumânările ori meşteresc la lămpile lor cu gaz. Copiii adorm cu ochii obosiţi de flacăra pâlpâitoare a lumânării la care au buchisit literele şi visează, cu toţii, să ajungă "oameni mari". "Astă iarnă, până venea soţul meu stăteam la lumânare ca să mai facem economie. Copilul se uita la bec şi zicea "uf, uf", voia să-l aprind. Te doare sufletul când vezi aşa ceva. Nu avem nici cum să privim emisiunile de la televizor pentru copil, când va creşte va fi problemă, nu poţi să scoţi copiii să se joace cu şopârlele pe câmp. Nu ştiu ce o să mă fac peste câteva luni, când o să încep şcoala, pentru că sunt profesoară. Nu pot să mă duc cu hainele şifonate în faţa elevilor", spune supărată Camelia Mustaţă.
Daniela Orăşanu are patru copii. Pe fata cea mare, Maria Magdalena, a trimis-o la sora ei, la Timişoara ca să îşi poată vedea de şcoală. Băiatul cel mai mare Ionuţ, de 15 ani, a întrerupt un an şcoala pentru a o ajuta pe mama lui cu bani şi la treburile gospodăreşti. Tatăl copiilor a murit în urmă cu aproximativ doi ani. În toamnă, mama este hotărâtă să îl înscrie din nou la liceu, în clasa a IX-a. Sorin, băiatul de 12 ani, este în clasa a VI-a, la Şcoala "Vasile Alecsandri". El îşi face lecţiile la lumânare, la lanternă sau la lumina zilei, vara. Ochii îi obosesc de la lumina proastă, însă are ambiţia să ţină pasul cu colegii săi. "Abia aştept să ne tragă lumină, ca să pot să mă uit şi eu la televizor. Acum îl ţinem acoperit ca să nu intre praful în el", spune Sorin Orăşanu. Cel de-al patrulea copil al familiei, Valentin, are doar doi ani şi merge la grădiniţă. Mama celor patru copii ne povesteşte că era gata, gata să îi ia casa foc. Asta deoarece din cauza oboselii a uitat lumânarea aprinsă.
Oamenii din cartier au văzut lumina electrică doar la uzina "Laminorul". Ei spun că se bucură de faptul că "Laminorul" încă mai lucrează, pentru că lumina din curtea lor bate până la ei.
Tinerii au un an să-şi înceapă casa pe terenul dat de Primărie
Legea nr. 15/2003 reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, a unui teren în suprafaţă de 250 metri pătraţi până la 500 metri pătraţi, din terenuri aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.
Atribuirea terenului se face în folosinţă gratuită pe durata existenţei locuinţei proprietate personală, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a Consiliului Local. Pentru a beneficia de această lege, tinerii nu trebuie să fi avut sau să deţină în propietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe proprietate personală, atât în localitatea în care se solicită atribuirea în folosinţă a unui teren, cât şi în alte localităţi. Nici părinţii tinerilor nu trebuie să fi deţinut sau să deţină în ultimii zece ani în propietate un teren în suprafaţă mai mare de 500 de metri pătraţi în mediul urban sau de 5.000 de metri pătraţi în mediul rural, indiferent de localitatea în care este situat terenul. Din momentul în care le-a fost atribuit terenul, tinerii au la dispoziţie un an pentru a începe construcţia. În zona de sud a Brăilei sunt multe fundaţii turnate şi părăsite. Oamenii spun că vor reîncepe construcţiile atunci când vor avea utilităţi. Deocamdată, "cartierul fără nume" este doar un câmp plin de scaieţi şi iarbă, pe care sunt aruncate ici - colo zeci de case.
"Noi am dat pământul în 2005 şi utilităţile...data viitoare"
Începând cu anul 2003, când a intrat în vigoare Legea 15, Primăria a alocat terenuri tinerilor în mai multe zone din oraş, uitând că trebuie să viabilizeze zonele respective, adică să aducă acolo electricitate, apă, canalizare, gaze. În decursul multor campanii electorale, oamenilor li s-au promis utilităţi, însă promisiunile au fost făcute în van. Oamenii sunt şi acum rupţi de lumea civilizată. Fostul primar Cibu a dat tinerilor terenuri dar fără utilităţi, aducerea acestora rămânând la stadiul de promisiuni. În timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, actualul primar, Aurel Simionescu a promis şi el utilităţi. Deocamdată, nu s-a mişcat niciun pai în zona respectivă pentru aducerea utilităţilor. "A fost la mine o trupă întreagă din Aleea Mecanizatorilor, am dat dispoziţie şi cred că într-o lună, două o să fie lumină. De asemenea, vor intra să traseze străzile şi se va lucra la infrastructură. Primele lucruri care se vor face vor fi lumina şi străzile. Celelalte vor începe în toamnă sau în primăvara anului viitor. Ele trebuia să fie gata de foarte multă vreme. Legea spune că atunci când dai loturile trebuie să le dai cu tot cu utilităţi. Noi am dat pământul în 2005 şi utilităţiile...data viitoare", îşi asumă actualul primar Simionescu eşecul liberalului Cibu.
Primarul Simionescu a reuşit până acum să ofere utilităţi pentru terenurile situate în partea de nord a oraşului.
