Sute de copii brăileni trăiesc fără unul sau ambii părinţi, deoarece aceştia au plecat la muncă în străinătate, însă acest număr nu reflectă decât în mică măsură realitatea. Pentru că, în realitate, numărul acestora este mult mai mare, doar că familiile nu comunică oficialităţilor. Situaţia acestor copii a fost ieri subiect de dezbatere în şedinţa Comisiei de Dialog Social de la Prefectură, unde autorităţile au încercat să pună bazele unei colaborări între instituţiile abilitate, pentru a stabili exact numărul minorilor lipsiţi de îngrijirea părinţilor plecaţi în străinătate, ca astfel să le poată oferi măsuri de protecţie.
Potrivit datelor comunicate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, la nivelul judeţului există 158 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, pentru care în 2011 s-au instituit măsuri de protecţie specială. Dintre aceştia, 49 sunt protejaţi la asistenţi maternali profesionişti, 38 în centre de plasament publice sau private, 54 la rude, în familia extinsă şi 17 la persoane cu care nu au niciun grad de rudenie. Numărul real al copiilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate este, însă, de peste zece ori mai mare decât cel din statisticile DGASPC. Deşi părinţii au obligaţia, potrivit legii, ca înainte de a pleca în străinătate, să comunice Primăriei numele persoanei în grija căreia lasă copiii, iar de aici informaţia trebuie transmisă la DGASPC, puţini sunt cei care respectă această îndatorire. Conform legislaţiei în vigoare, până la data de 15 a lunii care urmează după încheierea unui trimestru, serviciile de asistenţă socială din cadrul primăriilor, vor transmite DGASPC situaţia centralizată pe plan local a cazurilor de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. "Astfel, conform informaţiilor transmise de unităţile administrativ teritoriale, în judeţul Brăila au fost identificaţi şi 210 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, aceştia fiind îngrijiţi de membrii familiilor extinse, fără a beneficia de măsura de protecţie specială. Dintre aceştia, 165 copii sunt în mediul rural şi 45 din mediul urban", a precizat Simona Cimpoae, directorul adjunct al DGASPC Brăila. De remarcat este faptul că sunt şi copii de vârste foarte mici "abandonaţi" de mamele plecate afară, de exemplu sunt în evidenţe 15 copii cu vârsta între 1 şi 2 ani şi 68 cu vârsta între 3 şi 6 ani. Aşadar, în evidenţele instituţiei figurează un număr total de 368 de copii cu părinţi în străinătate, dintre care 218 sunt băieţi şi 150 de fete. Numărul copiilor aflaţi în astfel de situaţii a crescut în 2011 faţă de 2010, când s-au înregistrat 271 de cazuri. "Consecinţele negative ale plecării părinţilor în străinatate sunt resimţite de copii, în primul rând, în plan psihologic. Astfel apare sentimentul de însingurare, de deprimare a copilului, scade interesul pentru şcoală şi activităţile extraşcolare. Privarea de afectivitate şi lipsa de supraveghere necesară dezvoltării normale a copilului duc de cele mai multe ori la apariţia comportamentelor deviante sau neconcordante cu vârsta acestora şi creşte riscul expunerii la exploatare sau abuzuri de altă natură", a atenţionat Simona Cimpoae.
Conform Ordinului 219/2006, direcţia de asistenţă socială a primăriei unde se află copilul are obligaţia asigurării unor acţiuni de informare la nivelul comunităţii în ceea ce priveşte posibilităţile legale de care pot dispune părinţii care pleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurării protecţiei fizice şi juridice a copiilor care urmează să rămână în ţară. În măsura în care se constată că există motive temeinice de natură să primejduiască dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului aflat în astfel de situaţii, asistenţii sociali trebuie să sesizeze imediat DGASPC cu privire la identificarea cazului, în vederea instituirii unei măsuri de protecţie specială asupra minorului. Directorul adjunct al DGASPC a mai arătat că persoanele în grija cărora sunt lăsaţi copiii, în general bunicii, nu pot asigura nevoile nepoţilor, de aceea au nevoie de sprijin de specialitate, pentru a învăţa cum să lucreze cu minorii.
Statistica Inspectoratului Şcolar, mai "bogată"
În ceea ce priveşte copiii cuprinşi într-o formă de învăţământ, rămaşi acasă în îngrijirea familiei extinse, în datele statistice prezentate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, figurează 310 copii lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia sunt plecaţi la muncă în străinătate. Ei au fost testaţi psihologic şi consiliaţi în cadrul unui proiect POSDRU iniţiat de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi. Totodată, în cadrul aceluiaşi proiect, au fost create 5 clase speciale (trei de a IX-a şi două de a XI-a), cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pentru elevi de liceu care au părinţii plecaţi în străinătate, cu scopul de a preveni abandonul şcolar. Aceste clase sunt distibuite astfel: 2 la Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau", 2 la Colegiul Economic "Ion Ghica" şi o clasă la Liceul Pedagogic "D.P. Perpessicius".
Conform precizării făcute de către prof. Romeo Mocanu, inspector şcolar general adjunct, statistica ISJ este făcută în urma discuţiilor purtate de cadrele didactice direct cu elevii, care au recunoscut că au unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate, aceasta fiind o explicaţie a diferenţelor dintre datele prezentate de către cele două instituţii. Pe de altă parte, în evidenţele ISJ nu figurează copiii mai mici de vârsta preşcolară. La rândul său, directorul adjunct al DGASPC a solicitat ca ISJ să comunice numele copiilor despre care şcoala are informaţii că sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia sunt plecaţi la muncă în străinătate, pentru a putea identifica toate cazurile şi acorda măsurile de protecţie care se impun. "Primim sporadic informaţii de la unităţile şcolare. Să ne unim forţele să prevenim situaţiile care ar putea să pericliteze dezvoltarea copiilor, iar eforturile conjugate să fie în beneficiul lor", a afirmat Simona Cimpoae.
Subprefectul judeţului Brăila, Veronica Macri, a remarcat că, "din analiza formularelor europene, se observă că, în general, brăilenii pleacă la muncă în străinătate mai ales în Italia, Spania, Germania, Belgia, Grecia şi mai puţin în ţări ca Norvegia, Olanda, Luxemburg şi Cipru". Ea a spus că în anul 2011 s-au înregistrat la Prefectura Brăila, pentru apostilare, 22 formulare europene care dau dreptul obţinerii de prestaţii sociale în ţările în care muncesc unor brăileni plecaţi în Italia, Belgia şi Germania. "Fenomenul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate este unul pe care nu-l putem nega. Copiii nu întotdeauna sunt lăsaţi pe mâinile cele mai bune, de aceea este necesară conlucrarea factorilor de decizie pentru identificarea tuturor cazurilor", a precizat Veronica Macri.
