Mii de scrisori din secolul al XVII-lea, care nu au ajuns în mâinile destinatarilor şi care au fost descoperite într-un cufăr de piele din Olanda, sunt în prezent studiate de o echipă internaţională de cercetători, relatează The Daily Telegraph.
Cufărul a fost oferit unui muzeu al poştei din Haga încă din 1926, dar cele 2.600 păstrate acolo, dintre care 600 nu au fost deschise niciodată, sunt abia în prezent analizate de o echipă internaţională de cercetători, care include oameni de ştiinţă de la universităţile Leiden, Oxford, MIT şi Yale.
Apel către un presupus tată
Printre epistole figurează un apel scris în numele unei femei care se temea de o sarcină nedorită şi care a fost citit abia acum, la peste 300 de ani după ce a fost trimis celui ce era suspectat că ar fi tatăl copilului. Scrisoarea îi este adresată unui negustor evreu bogat din Haga şi a fost scrisă în numele „unei prietene comune", o cântăreaţă de operă olandeză care a plecat la Paris, unde se pare că a descoperit că este însărcinată.
Scrisoarea poartă inscripţia „niet hebben" ceea ce înseamnă că destinatarul a refuzat să o accepte, ghicind probabil conţinutul său, a explicat pentru The Guardian Daniel Starza Smith de la Universitatea Oxford.
Doi poştaşi din Haga
Scrisorile au fost adunate în cufăr de Simon de Brienne şi soţia sa, Maria Germain, care au lucrat ca poştaşi la Haga între 1676 şi 1707. Cei doi au sperat, probabil, că destinatarii vor veni la un moment dat să îşi ridice scrisorile şi să plătească taxele poştale, care în acea perioadă se plăteau la primire.
Scrise în şase limbi, printre care franceză, olandeză, spaniolă şi latină, scrisorile au fost scrise de oameni de diferite condiţii sociale şi meserii, de la aristocraţi şi spioni la ţărani cu o educaţie precară. „Multe dintre aceste persoane abia ştiau să scrie. Unele angajau profesionişti pentru a le scrie scrisorile, însă cele mai multe sunt redactate de oameni obişnuiţi, care scriau fonetic, în propriile dialecte", explică Rebekah Ahrendt de la Universitatea Yale. Scrisorile sunt încă împăturite, iar cele sigilate vor fi scanate folosind noi tehnici imagistice, astfel încât conţinutul lor să poată fi examinat fără a le deschide, scrie agerpres.ro.
