* potrivit motivării, analizând actele şi lucrările dosarului , judecătorul constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului * pe scurt, s-a considerat că fapta nu a fost chiar atât de gravă și, în plus, nici nu s-ar fi făcut o plângere penală împotriva făptuitorului, de către persoana vătămată
Magistraţii Judecătoriei Făurei, care au respins arestarea preventivă a tânărului acuzat că s-a urcat la volan sub influenţa unor droguri şi fără permis, ba chiar a provocat un accident cu victime, au explicat de ce nu s-a dat arest în instanţă. Potrivit acestora, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi nu s-a depus plângere penală.
După cum v-am informat, miercuri seară, Judecătoria Făurei a dispus doar măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile faţă de acuzatul reținut și care a petrecut o noapte în Centrul de reținere și arestare. Pe 3 octombrie, tânărul de 23 de ani, din Târlele-Filiu, s-a răsturnat pe un drum comunal, după ce a pătruns pe contrasens, iar accidentul s-a soldat cu rănirea șoferului și a unei pasagere din autoturism, de 19 ani.
În motivarea transmisă redactorilor noștri de Judecătoria Făurei se arată că, prin propunerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 4 octombrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului (n.r – V. O. Dumitru – nume postat pe site instanţă) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi a infracţiunii de vătămare corporală din culpă. „Analizând actele şi lucrările dosarului , judecătorul constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului”, au concluzionat magistraţii.
În motivare instanţei se arată că, potrivit art. 202 alin. 1 Cod procedură penală (CPP): „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracţiuni”.
Potrivit alin. 3 al art. 202 CPP: „orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, mai arată judecătorii, conform art. 223 Cpp: ”măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi , în cursul urmăririi penale, în procedura de cameră preliminară sau de către instanţă, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracţiune şi există una din următoarele situaţii: - inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte; - inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; - inculpatul exercită presiui asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta; - există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârșirea unei noi infracţiuni.”
Infracţiunea de vătămare corporală din culpă nu se regăseşte printre infracţiunile expres enumerate în cod penal
Potrivit motivării, judecătorul constată că propunerea de arestare preventivă a inculpatului, formulată de Parchet, pentru săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de „conducere a unui vehicul fără permis de conducere” şi „vătămare corporală din culpă” a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cpp, respectiv pe împrejurarea că se poate lua măsura arestării preventive a inculpatului dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că a comis o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală a unei persoane şi pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi împrejurărilor de comitere, precum şi a circumstanţelor personale se constată că este necesară privarea acestuia de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Judecatorul constată că infracţiunea de vătămare corporală din culpă nu se regăseşte printre infracţiunile expres enumerate în cadrul art. 223 alin. 2 cod penal, pentru a se putea lua măsura arestării preventive. „Se apreciază că nu se poate concluziona faptul că regăsirea printre infracţiunile enumerate în cadrul articolului 223 alin. 2 Cod Penal a infracţiunii de vătămare corporală, include automat şi infracțiunea de vătămare corporală din culpă, fiind necesar ca aceasta să fie prevăzută în mod expres. Având în vedere că infracţiunea de vătămare corporală se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani în forma simplă şi de la 3 la 10 ani în formă agravată, iar infracţiunea de vătămare corporală din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă se poate desprinde concluzia că legiuitorul nu a dorit să includă în mod automat şi infracţiunea de vătămare corporală din culpă printre cele enumerate în cadrul art. 223 alin. 2 cod penal. De asemenea se constată că pentru infracțiunea prevăzută de art. 196 al. I , aI. 2 şi al. 3 din C.pen ( vătămare corporală din culpă) acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ori aceasta, din cauza stării de sănătate nu a putut formula plângere penală”, se mai arată în motivare.
Față de aceste considerente, se va respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei, respectiv de luare a măsurii arestului preventiv.
În acelaşi timp, arată magistraţii în raport de persoana inculpatului, care nu este la primul contact cu legea penală, de modalitatea în care au fost săvârșite faptele, se apreciază că se impune totuși luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile față de acesta, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. „Prin luarea măsurii controlului judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că este îndeplinită condiția proporționalității în raport de gravitatea acuzației adusă persoanei față de care este luată, precum și că este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”, mai arată Judecătoria Făurei.
