Politicienii, poate cei mai păcătoşi dintre muritorii de rând plătiţi din bani publici, simt nevoia mai mult decât oricine să îşi descarce sufletul în această perioadă, de Paşte. Să scape de păcate, cum se zice. Pentru asta există spovedania, iar ca să nu o mai lungim mult, propun să le dăm cuvântul, să spună ce au pe suflet. Să explice cititorilor ce anume le macină conştiinţa, unde anume au greşit şi ce pedeapsă consideră că ar merita pentru fărădelegile făcute şi minciunile spuse cu dezinvoltură.
Gheorghe Bunea Stancu
Iartă-mă Doamne, Dumnezeule, căci am păcătuit! Doamne, simt că nu mă mai pot opri. La început mi-am dorit să ajung preşedinte de CJ, ceea ce s-a şi întâmplat, şi îţi mulţumesc pentru asta. Apoi am vrut să devin şef peste medici şi am ajuns. Dar nu m-a mulţumit nici postura de barosan peste Spitalul Judeţean. Simţeam că e prea puţin pentru capacitatea mea de mare conducător. Aveam nevoie de o nouă provocare. Aşa că m-am impus ca căpetenie atât peste PDL, cât şi peste PNL. Nu mişcă unul în formaţie fără voia mea. Însă, Doamne, mă îngrijorează setea asta a mea de putere, de îmbogăţire, de a acapara tot ceea ce mă înconjoară. Stau şi mă întreb unde anume o să ajung în ritmul ăsta? Doamne, poţi să mă trimiţi oriunde (la spitalul de nebuni, la cantina săracilor, nu contează), numai la puşcărie să mă fereşti să ajung. Doamne-ajută, Hristos a-nviat!
Aurel Simionescu
Doamne, Dumnezeule mare, am şi eu păcate, nu zic nu, dar adevărul este că nici brăilenii ăştia nu mă merită. Păi, scuzată-mi fie lipsa de modestie, dar eu sunt cel mai civilizat, de bun simţ primar pe care l-a avut vreodată Brăila. Da, am greşit, am făcut erori impardonabile. Am vrut să fac mai multe decât se poate realiza într-un mandat de 4 ani. Dar am avut cu cine? Nu, pentru că brăilenii nu au înţeles şi nici nu vor înţelege vreodată viziunea mea. Ei nu pot să ţină pasul cu mine, cu ideile mele. Recunosc, poate că nu am deszăpezit municipiul aşa cum a trebuit. Dar ce vină am eu că în mandatul meu a nins de 30 de ori mai mult decât în alte ierni? Domnul Cibu a fost un norocos din acest punct de vedere şi tot nu s-a achitat aşa cum trebuia de sarcina deszăpezirii. Doamne, de Paşte, vreau să mă limpezesc sufleteşte. Fă cum vrei Tu, găseşte o formulă, aranjează lucrurile exact cum îţi doreşti, numai nu mă umili, Doamne-Dumnezeule mare. Doamne, atât te rog: nu mă lăsa să fiu bătut la Primărie de o femeie!
Viorel Balcan
Bre, Doamne-Doamne, deci ce se-ntâmplă: am înţeles că zilele astea e Paştele, iar eu cum sunt credincios din fire am venit să mă spovedesc. Bine, m-am mai spovedit eu şi săptămâna trecută, că m-a indus în eroare un barman care era îmbrăcat tot în negru şi avea un sacou lung, de-am zis că-i sutană. Şi m-am apucat să îi zic lu' ăla tot ce-aveam pe suflet, la un moment dat mi-au dat şi lacrimile, că eu chiar spuneam adevărul. Deci, Doamne-Dumnezeule, vreau să îndrept cumva greşeala pe care am făcut-o acum doi ani, când am fugit de la partidul care m-a făcut om, care m-a îmbrăcat, care mi-a dat un serviciu, care m-a făcut deputat. Dar nu ştiu cum să fac, că acolo este unul care mă calcă pe nervi, că se dă el mai cocoş decât leul din savană. Doamne, întreb şi eu, nu dau cu parul: crezi că ai putea să aranjezi acum, de Paşte, o întâlnire în separeu, la Continental, între mine şi personajul despre care ţi-am povestit mai sus? Sincer îţi spun, cu mâna pe inimă, că eu aş fi dispus să îmi cer scuze faţă de el pentru tot ce am greşit, dar să nu mă pună să cânt karaoke, că-i ridic masa în cap, chit că mai sunt doar două zile până la Înviere.
Constantin Dumitriu
Doamne, în primul rând aş vrea să cer izbăvire pentru că am fost un satrap. Atunci când am revenit la Brăila, ca să preiau conducerea filialei PDL, am lăsat câţiva oameni fără serviciu. Nu ştiu dacă erau sau nu vinovaţi de ceva, dacă aveau sau nu gânduri curate în ceea ce mă priveşte, dar aşa am simţit în acele momente. Trebuia să mă impun şi eu cumva, nu? Acum parcă îmi pare rău că i-am dat afară pe Giana Pătraşcu şi pe Stănel Necula. Şi cu ei şi fără ei, PDL tot la 10% se află la Brăila. Aşa că sacrificarea lor nu a adus procente partidului. Uite, dacă s-ar putea cumva, le-aş trimite o felicitare, un gând bun acestor doi oameni pe care i-am dat afară peste noapte. Nu ştiu, le-aş transmite că îmi pare rău şi că data viitoare o să îi dau afară şi din Brăila dacă mai continuă să bage fitile pe la colţuri, în speranţa că eu voi lua un scor ruşinos la alegeri şi voi fi debarcat din fruntea partidului.
Simona Drăghincescu
Doamne, eu vreau să îmi cer iertare încă de pe acum pentru că o să câştig alegerile de primar, spre disperarea contracandidaţilor mei bărbaţi, care sunt sigură că m-ar strânge cu toţii de gât, ca să îmi arate cât de tare mă apreciază.
Nu, asta cu câştigarea alegerilor a fost o glumă. Nici nu vreau să mă gândesc la ce se va întâmpla pe 10 iunie. Eu vreau doar să mă purific sufleteşte acum, înainte de Paşte, să spun că nu am nimic de ascuns şi să îmi cer iertare pentru că atunci când eram director la Grădina Zoologică nu am fost în stare să îi aduc ursului Stelică un prânz mai de Doamne-ajută. Era ziua lui de naştere, săracul, şi mă gândesc că ar fi vrut şi el să mănânce 10-12 somoni acolo, să se simtă ca un sărbătorit. Noi i-am făcut un tort din banane, portocale şi frişcă, dar nu mi s-a părut suficient. Astea au fost condiţiile, atâţia bani am avut la dispoziţie, căci nu ştiu dacă ştii, Doamne, dar Brăila nu a dispus niciodată de fonduri suficiente, deşi bieţii oameni şi-au plătit în mod conştiincios şi la timp taxele şi impozitele locale. Gata, că mă apucă dracii şi cine ştie ce păcate mai fac acum, în Săptămâna Mare.
Sergiu Diacomatu
Doamne-Dumnezeule, nu mă înţelege greşit, dar eu nu am de ce să îmi cer iertare. Dimpotrivă, cred că alţii ar trebui să îşi ceară scuze faţă de mine. Şi nu aş începe neapărat cu domnul Simionescu, ci cu toţi cei care s-au căznit să îmi pună beţe în roate pentru că sunt băiat tânăr, cu oareşce situaţie materială, cu fundaţie la purtător şi gata să mă aliez cu oricine îmi garantează că voi ajunge pe coperta Forbes. Hai, c-am glumit, ce Dumnezeu! Nu îmi trebuie mie să devin coperta Forbes, căci dacă îmi pun ambiţia aduc franciza la revista People în România şi mă pun pe prima pagină. Nu mai spun că dacă o să mă trezesc cu faţa la cearceaf într-o bună dimineaţă, am să îmi fac televiziune în Brăila, căci m-am săturat să mă tot duc până la Galaţi de câte ori am de transmis un comunicat important pentru ţară.
Doamne, în încheiere, căci bănuiesc că mai ai şi pe alţii la spovedanie, îmi doresc să nu mai repet greşelile pe care le-am făcut în ultimul an. De pildă, acţiunea aia cu Caracatiţa Brăilei nu mai cred că a fost atât de inspirată. Nu că nu ar fi fost adevărat ce am zis acolo, dar sunt şi ei oameni, iar dacă o fi să guvernez pe-aici, prin Brăila, tot cu oamenii din acele pliante o să trebuiască să fac treabă.
Mihai Dănuţ
Eu, Doamne, îmi cer iertare pentru că sunt penibil. De fapt, ca să respectăm adevărul, nu eu sunt penibil, ci partidul pe care, din foame, am ajuns să îl reprezint. Dar ce vrei, Doamne, viaţa este grea, iar lumea nu mai cumpără prăjituri, aşa cum o făcea acum 5-6 ani, când economia naţională cică duduia, vorba d-lui Tăriceanu. Să ridice primul piatra cel care este fără de păcat în politică, să mă condamne că am ales Partidul Poporului. Dar dacă în altă parte nu am avut loc, ce-aţi fi vrut să fac? Să înfiinţez Partidul Mihai Dănuţ? Păi, cred că nici eu nu m-aş fi votat pe mine.
Doamne, dacă ar fi să îmi cer iertare pentru ceva, ar fi că mi-am mutat afacerile la Bucureşti. Că am lăsat cumva baltă Brăila şi mi-am văzut de interesul meu. Acum vin şi cerşesc votul brăilenilor pe care i-am părăsit. Ştiu că nu este corect, dar le promit tuturor că dacă va fi să devin primar, fiecare va avea acolo, de-o prăjitură. Aşa să îmi ajute Dumnezeu, adică Tu, Doamne!
Constantin Cibu
Doamne, eu visez la clipa când mă voi retrage din politică. Am vrut să renunţ, în 2008, înainte de alegerile pentru primărie, dar mi-au băgat unii în cap ideea că o să câştig din primul tur. Asta e, am pierdut în al doilea tur, semn că nimic nu e sigur pe lumea asta. Apoi am ajuns senator. Crezi că asta îmi doream eu, Doamne? Nici nu ştii cât m-am rugat ca să pierd alegerile în colegiul în care am candidat. Şi le-am pierdut! Dar dacă legea e proastă şi m-au băgat în Parlament, deşi mă situasem pe locul al treilea, eu ce vină am? Acum nici nu ştiu ce să fac. Vreau să fiu lăsat în pace să îmi văd de undiţele mele şi de momelile mele. Am zis cumva momeli? Nu, nu vă gândiţi la prostii, eu chiar mă refeream la momelile de la pescuit, nu din politică, pentru că sunt prea bătrân ca să mai întind cuiva capcane.
Cătălin Boboc
Doamne, eu am venit astăzi să mă spovedesc, să îmi cer iertare pentru că sunt încă prea mic. Şi dacă sunt mic, nu am păcate mari! Dar promit să cresc mare. Îmi cer iertare că deşi sunt de mai bine de doi ani preşedinte al PNL Brăila, nu am reuşit să îmi croiesc un drum solid în politică. Când nu am stat în umbra d-lui Vasile Varga, m-a trimis Antonescu să mă căciulesc în faţa d-lui Bunea Stancu. Dar să ştiţi că mă ţin tare şi sunt pe drumul cel bun! Aşa cum arată sondajele la CJ, alde Stancu s-ar putea să se-nmoaie de tot după alegeri şi dacă va fi aşa să vedeţi atunci cum or să iasă la lumină tinerii din PNL, PDL, PRM, UNPR şi de pe unde-or mai fi, că ne-am săturat cu toţii de triştii ăştia care nu se mai dau duşi din vârful grămezii. Amin!
