Când a fost luat pe sus de la şefia judeţului Brăila, fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a lăsat în conturile instituţiei o rezervă de 80 milioane de lei, adică 800 miliarde de lei vechi. Erau bani rămaşi de-a lungul anilor, provenind din investiţii nefinalizate din diverse motive, pe care ex-"baronul"-ul Brăilei i-a pus deoparte, câte puţin, câte puţin, până când a strâns o mică avere. S-a speculat că zecile de milioane ar fi trebuit să reprezinte contribuţia CJ-ului la construirea mult-discutatului pod peste Dunăre. Totuşi, nimeni nu poate să spună exact ce s-ar fi întâmplat cu aceşti bani dacă Stancu nu ar fi fost săltat de procurorii DNA pentru a ajunge într-un final după gratii. Cert este că cei care i-au urmat în funcţie au avut, la început, o mare reticenţă de a se atinge de moştenirea marelui şef. Stancu a fost ridicat de procurori în august 2014, iar din acel moment şi-a pierdut prerogativele de preşedinte al CJ. Cu toate acestea, până în martie 2015 încă nu se atinsese nimeni de rezervele băneşti lăsate de el în conturile instituţiei. Nici PNL-istul Ovidiu Nechita şi nici PSD-istul Viorel Mortu, cei care asigurat conducerea interimară a CJ, nu avuseseră vreo iniţiativă de a folosi cumva, pentru binele judeţului, acei bani. În martie 2015, Viorel Mortu declara pentru cotidianul nostru: "Banii aceştia au fost adunaţi, în timp, de domnul preşedinte Gheorghe, evident, pentru un proiect important la nivelul judeţului. Aceşti bani vor fi categoric folosiţi în acelaşi spirit. Adică nu vom deturna nimic din rostul acestora. Sunt rezervaţi pentru proiectele mari de investiţii şi de modernizare a infrastructurii sau dotărilor la nivelul Brăilei. Nu îi vom împărţi primarilor, nu îi vom da pe lucruri mărunte, banale, efemere. Sub niciun chip!". În momentul când a fost făcută această declaraţie, Gheorghe Bunea Stancu încă era preşedinte suspendat al CJ Brăila, existând posibilitatea legală ca el să revină în funcţie. Câteva zile mai târziu, avea să fie condamnat definitiv la închisoare, într-unul din multele dosare deschise împotriva sa, iar posibilitatea de a se întoarce la şefia CJ a picat definitiv. Aşa se face că urmaşii săi s-au mai relaxat puţin şi, după cum o demonstrează evidenţele contabile, au prins curaj pentru a intra în banii pe care el îi pusese deoparte. Au făcut-o, totuşi, cu destulă reticenţă, astfel că, pe parcursul anului 2015, din cei 80 de milioane au cheltuit doar 23. Abia acum, în 2016, după ce s-au limpezit definitiv apele, iar CJ are o nouă conducere numită ca urmare a unor alegeri democratice, moştenirea lui Stancu va fi cheltuită în totalitate, pe proiecte din cele mai diverse, de la achiziţionarea de aparate electronice necesare instituţiilor din subordinea CJ, până la reabilitarea unor drumuri judeţene care aşteaptă de ani de zile să li se dea atenţie.
Peste moştenirea lui Stancu s-au mai adăugat câteva zeci de milioane
Ionel Epureanu, fost preşedinte al CJ Brăila, în perioada ianuarie - iunie 2016, şi actual vicepreşedinte al instituţiei, ne-a explicat că banii despre care vorbim reprezintă excedent al anilor precedenţi. Cu alte cuvinte, provin din economiile făcute la implementarea unor proiecte sau au rezultat pur şi simplu din amânarea ori chiar anularea unor investiţii. În acest mod, s-au adunat până în 2014, cât timp a fost Bunea Stancu preşedinte al CJ, 80 milioane de lei. Şi după ce a fost îndepărtat Stancu au continuat, însă, astfel de economii astfel că, potrivit lui Epureanu, la ora actuală, în conturi se găsesc, din excedentul anilor precedenţi, 115 milioane lei. Iar asta în contextul în care, pe parcursul anului 2015, s-au cheltuit cei 23 de milioane amintiţi mai sus. Un calcul matematic ne arată că, din moştenirea lui Stancu rămăseseră, la finele lui 2015, 57 milioane de lei, cărora li s-au adăugat, din economiile făcute anul trecut, 60 milioane de lei.
Anul trecut, din cei 23 de milioane cheltuiţi din suma ce poate fi numită "moştenirea lui Stancu" deoarece provine din perioada de prezidenţiat a acestuia, cel mai mult s-a alocat pentru implementarea noului "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila". Astfel, s-au dat 15,3 milioane de lei pentru cofinanţarea lucrărilor de construire a staţiilor de depozitare sau transfer a deşeurilor, de la Ianca şi Însurăţei, dar şi pentru achiziţionarea unor utilaje aferente acestor staţii.
O altă sumă importantă, mai exact 5,6 milioane de lei, a mers către Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. Aceşti bani au ajutat la proiectarea şi execuţia Centrului de Oncologie şi Radioterapie, la proiectarea şi execuţia Blocului Operator, proiectarea şi execuţia instalaţiei de distribuţie gaze medicale pentru funcţionarea Blocului Operator şi a Secţiei de Cardiologie şi Pediatrie. Totodată, parte din banii alocaţi de CJ s-a folosit pentru proiectarea şi execuţia amfiteatrului spitalului şi spaţiilor anexe pentru acesta, proiectarea şi execuţia unor utilităţi pentru Secţia Cardiologie şi Pediatrie, dotare cu aparatură medicală a Blocului Operator şi dotare cu aparatură medicală pentru alte secţii ale unităţii medicale.
În ciuda declaraţiei din martie 2015 a fostului vicepreşedinte Viorel Mortu, o parte din bani a ajuns către primăriile din judeţ. Este vorba despre 1,6 milioane de lei, care au fost direcţionaţi către Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru diverse obiective de investiţii care, cel mai probabil, nu au fost nici banale şi nici efemere, astfel că vicele Mortu a considerat oportun să fie finanţate din banii lăsaţi moştenire de Stancu.
Tot în 2015, s-au cheltuit 384.270 lei, adică aproape 4 miliarde de lei vechi, pentru împădurirea unor terenuri agricole degradate de pe raza a cinci UAT-uri brăilene. În fine, s-au mai alocat 15.107 lei pentru derularea unui proiect intitulat "Identitate şi tradiţie de-a lungul Dunării".
Cum se vor cheltui banii anul acesta
În 2016, Consiliul Judeţean Brăila şi-a construit bugetul în aşa fel încât a alocat pentru diverse investiţii circa 98 milioane de lei care provin din excedentul anilor precedenţi. Din această sumă, 57 de milioane vin dinainte de 2014, deci de pe vremea lui Stancu. Bugetul a fost făcut în forma actuală de foştii consilieri judeţeni, la începutul anului, deci cu mult înainte de alegerile din iunie, dar noua conducere a instituţiei se declară de acord cu cheltuirea banilor. "Începem să îi folosim, că nu e bine să stăm cu banii în cont. Nu ne foloseşte la nimic. Trebuie să începem să folosim banii chibzuit, pentru cetăţenii acestui judeţ. Să stăm cu banii la saltea ca să aducă dobândă nu ne interesează", ne-a declarat preşedintele Francisk Chiriac. Acesta spune că, din punctul său de vedere, banii aflaţi în contul de rezervă al CJ trebuie să meargă spre proiectele ce deja sunt în derulare, dar cu precădere spre Spitalul Judeţean şi spre repararea drumurilor judeţene. Miercuri, 6 iulie, când a vorbit cu reporterul nostru, Chiriac a recunoscut, totuşi, că încă nu a apucat să vadă exact despre ce sume este vorba şi spre ce anume vor fi direcţionate acestea, în mod concret. El a subliniat, totuşi, că "Nu o să stăm cu banii în cont, dar o să lăsăm o rezervă şi pentru judeţul ăsta că, Doamne Fereşte!...".
Chiriac se va bucura, aşadar, să afle că, la construcţia bugetului pentru anul în curs, au fost prevăzute sume, din excedentul existent, atât pentru Spitalul Judeţean, cât şi pentru drumuri. Totodată, 17 milioane vor fi lăsate în cont, pentru situaţii neprevăzute.
În ceea ce priveşte Capitolul Sănătate, anul acesta vor fi alocaţi peste 23,5 milioane numai pentru Spitalul Judeţean, respectiv pentru finanţarea unor proiectări dar şi lucrări de execuţie la diverse secţii, lucrări rămase restante din anii trecuţi.
Pentru drumurile judeţene se vor aloca în total 27 milioane de lei, din excedentul anilor precedenţi. Cu aceşti bani urmează să fie reabilitate drumuri judeţene precum DJ 255A, pe o lungime de 4 kilometri, între localitatea Cotu Lung şi intersecţia cu DN 23, DJ 203, pe 4,7 km, pe porţiunea Scărlăteşti - Dudescu - Zăvoaia, DJ 211B, pe 10 km, între Victoria şi Mihai Bravu sau DJ 221B, pe 7,2 km, între Brăila şi Vădeni. Un alt drum care va fi reabilitat cu bani proveniţi din economiile anilor trecuţi este DC 59, ce leagă Blasova cu DJ 212A, în Insula Mare a Brăilei.
Pe lângă aceste mari investiţii, CJ a hotărât să rezolve şi alte probleme cu banii rămaşi în cont inclusiv de pe timpul lui Bunea Stancu. Astfel, mai multe instituţii, precum Biblioteca Judeţeană, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi altele vor beneficia de achiziţii de autovehicule, aparatură electronică şi diverse consumabile - inclusiv, în cazul ISU - de substanţe necesare în intervenţiile împotriva accidentelor chimice, bacteriologice şi nucleare.
Tot din aceşti bani va fi finanţată, cu peste 1,7 milioane de lei, reabilitarea şi consolidarea sediului Centrului Militar Judeţean, de pe Şos. Buzăului, dar şi dotarea acestuia cu aparatură şi softuri informatice. De asemenea, CJ intenţionează să rezolve şi problema instalaţiei de stingere a incendiilor din incinta Casei Tineretului, astfel încât sala de spectacole să primească, în sfârşit, aviz de funcţionare de la ISU, ca să poată fi repusă în funcţiune. Circa 270.000 lei au fost alocaţi în acest scop.
Aflaţi în opoziţie, în noul Consiliu Judeţean, liberalii spun că vor urmări cu atenţie modul cum vor fi atribuite lucrările finanţate cu banii respectivi. "Bineînţeles că PNL va analiza situaţia. Din momentul în care încep să curgă proiectele vom vedea unde, cum şi în ce fel. Logic. Care e menirea noastră acolo? Nu pot da aceste lucruri fără să le vedem şi noi. Liberalii au cerut ca toate licitaţiile de acum încolo să fie transparente, publice, afişate. Tocmai ăsta e şi motivul pentru care am cerut lucrul ăsta, ca să ştim de acum încolo ce se întâmplă cu banii în Consiliul Judeţean", ne-a declarat consilierul PNL Ovidiu Nechita, care spune că nu este exclus ca mare parte din bani să meargă către "firmele de casă ale PSD".
