Unul cite unul, artizanii fraudei cu bani comunitari in afacerea proiectului "Parc Industrial Braila" sint scosi basma curata din punct de vedere penal. "Scoaterea de sub Urmarie Penala " - SUP si "Neinceperea Urmaririi Penale" - NUP sint sintagmele magice in baza carora sint spalate de petele penale cazierele membrilor retelei suspectate ca ar fi devalizat unul dintre cele mai mari proiecte europene din Braila, cu o valoare de aproximativ 6 milioane de euro. Tonul a fost dat in 2005 chiar de catre DNA, cind cei doi "grei" ai afacerii prin care 160.000 euro (circa 6 miliarde de lei vechi) bani comunitari au ajuns in conturi private din afara tarii, au scapat de acuzatiile de deturnare de fonduri si spalare de bani. Din intreg dosarul instrumentat de catre ofiterii braileni de la Investigarea Fraudelor au mai ramas doar suspiciunile de evaziune fiscala si fals intelectual. Astfel, din bomba devalizarii proiectului "Parc Industrial" au ramas doar citeva fapte contraventionale, iar afacerea este pe cale de a fi ingropata cu o propunere de NUP. Singurii care s-ar putea opune acum acestei tendinte sint procurorii de la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila. De mentionat ca atit inceputul cit si sfirsitul "Parcului Industrial" s-au consumat in perioada de mandat a fostului prefect Mihai Manea, iar firma "Tracon" unde oficialul a avut actiuni, era cel mai mare subcontractant.
In afacerea devalizarii au fost implicati chiar actorii principali ai proiectului "Parc Industrial": antreprenorul, consultantul financiar, evaluatorul si beneficiarul. In ordine este vorba despre grupul de firme "J.V. Alke Ilkumut" din Turcia, "TPF Consulting" Romania, SC "VNV Fiscont" SRL Bucuresti, si RA Administratia Zonei Libere Braila. La acest moment, proiectul este in conservare, iar santierul a fost preluat de catre autoritatea locala
Factura de 160.000 euro nu a fost inregistrata niciodata in contabilitate
Concret, doi turci, Y. Alaettin si O. Ercan - reprezentanti ai antreprenorului, un bucurestean, Vasile Bogdan Marius - reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere, Tudorel Ionescu si fostul director al "Tracon", Viorel Axinte - constructorul, au fost trimisi, in 2005, in fata Parchetului National Anticoruptie sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc. Practic, ofiterii Serviciului pentru Investigarea Fraudelor, din cadrul IPJ Braila, au stabilit ca indivizii au reusit sa puna la punct o "suveica" prin care o parte din banii Comunitatii Europene s-au dus pe Apa Simbetei, trecind in conturile particulare ale unor turci. Potrivit politistilor, "tunul" ar fi fost orhestrat de aici din tara, prin acceptarea la plata de catre contractorul general a unei facturi de 160.000 euro, emisa de o firma de consultanta tot din cercul societatilor agreate de turcii de la "Alke Ulkumut". Obiectul platii l-a constituit achitarea unor servicii de consultanta, proiectare, marketing, precum si traducerea si legalizarea unor documente oficiale. Factura respectiva nu a fost inregistrata niciodata in contabilitatea antreprenorului si/sau constructorului, iar operatiunea, in valoare de 160.000 euro, nu a fost avizata de consultantul "TPF Consulting" si beneficiarul Zona Libera. In acest context, politistii braileni au efectuat cercetari sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala, deturnare de fonduri, abuz in serviciu in forma calificata si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Lucrarea penala a fost declinata in septembrie 2005 la Parchetul National Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati, care, fiind vorba de infractiuni grave, l-a transmis structurii centrale (n.r. - in prezent, Directia Nationala Anticoruptie).
Administratorii turci au fost scosi de sub urmarire penala
Chestionata pe tema stadiului lucrarii "Parc Industrial Braila", DNA ne-a comunicat ca in data de 20 iulie 2006 a dispus scoaterea de sub urmarire penala a cetatenilor turci, ambii administratori in cadrul grupului de firme turcesti cu care s-a semnat contractul de investitie. Cei doi au fost cercetati sub aspectul savirsirii infractiunii de spalare de bani in cazul celor 160.000 euro si au scapat de "problema" intrucit nu au fost intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Motivatia invocata de DNA in sustinerea acestui punct de vedere este aceea ca "prin contractul de lucrari incheiat intre Ministerul Integrarii Europene si J.V. Alke Ilkumut nu au fost stabilite reguli de utilizare a avansului acordat, astfel incit nu s-a putut aprecia ca acest avans (160.000 euro - n.r.) nu a fost utilizat conform conditiilor contractuale. (...) constructorul neavind obligatia de a prezenta angajatorului documente privind utilizarea avansului". Important de subliniat este ca DNA nu a furnizat nici un fel de informatii cu privire la cetatenii romani cercetati alaturi de turcii de la Alke in acelasi dosar.
Revenind, DNA a dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe linga Judecatoria Braila in vederea continuarii cercetarilor sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala si fals intelectual. Adica au mai ramas in discutie doar aspectele referitoare la neinregistrarea in contabilitatea firmelor turcesti implicate in afacere a facturii de 160.000 euro. Dar si acestea au fost "rezolvate" relativ simplu. Cu privire la neinregistrarea in acte a facturii, Directia de Inspectie Financiar Fiscala Braila din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Braila a efectuat un control si a stabilit ca faptele nu sint de natura penala ci contraventionala. Concret, organul de control a stabilit ca, prin jongleria cu factura de 160.000 euro, statul a fost prejudiciat prin diminuarea creantei fiscale reprezentind impozit pe profit in cuantum de 1,45 miliarde de lei vechi, plus impozit pe veniturile turcilor in suma de 363,8 milioane de lei vechi. Turcii au contestat masurile dispuse prin actul de control de la Finante, dar actiunea le-a fost respinsa ca neintemeiata. In aceste conditii, ofiterii de la IPJ, unde cauza s-a intors spalata de aspectele penale, nu au mai avut altceva de facut decit sa intocmeasca un raport catre Parchetul de pe linga Judecatoria Braila cu propunerea NUP. In acest mod elegant, cercul a fost inchis fara ca vreunul dintre membrii grupului incriminat initial sa fie tras la raspundere din punct de vedere penal.
Amintim ca acest proiect de infrastructura regionala finantat din fonduri PHARE a fost intocmit de AZL, impreuna cu autoritatile locale si regionale, sub indrumarea Agentiei de Dezvoltare Regionala S-E. Contractul de executie pentru realizarea obiectivului s-a semnat in noiembrie 2002, iar lucrarile propriu-zise au inceput in aprilie 2003, insa la inceputul anului 2005, acestea au fost sistate, din cauza deturnarii unei parti importante din banii europeni. Pe de alta parte, a fost invocat drept cauza fenomenul de tasare generala care s-a instalat, ce depasea valorile prognozate si studiul geodezic initial. Oricum, termenul de finantare (noiembrie 2005) a expirat, si era necesara semnarea unui act aditional, la contractul initial, de catre beneficiar, respectiv AZL Braila. Valoarea totala a proiectului care, acum, ar fi trebuit sa fie functional, era de circa 6 milioane euro.
In afacerea devalizarii au fost implicati chiar actorii principali ai proiectului "Parc Industrial": antreprenorul, consultantul financiar, evaluatorul si beneficiarul. In ordine este vorba despre grupul de firme "J.V. Alke Ilkumut" din Turcia, "TPF Consulting" Romania, SC "VNV Fiscont" SRL Bucuresti, si RA Administratia Zonei Libere Braila. La acest moment, proiectul este in conservare, iar santierul a fost preluat de catre autoritatea locala
Factura de 160.000 euro nu a fost inregistrata niciodata in contabilitate
Concret, doi turci, Y. Alaettin si O. Ercan - reprezentanti ai antreprenorului, un bucurestean, Vasile Bogdan Marius - reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere, Tudorel Ionescu si fostul director al "Tracon", Viorel Axinte - constructorul, au fost trimisi, in 2005, in fata Parchetului National Anticoruptie sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc. Practic, ofiterii Serviciului pentru Investigarea Fraudelor, din cadrul IPJ Braila, au stabilit ca indivizii au reusit sa puna la punct o "suveica" prin care o parte din banii Comunitatii Europene s-au dus pe Apa Simbetei, trecind in conturile particulare ale unor turci. Potrivit politistilor, "tunul" ar fi fost orhestrat de aici din tara, prin acceptarea la plata de catre contractorul general a unei facturi de 160.000 euro, emisa de o firma de consultanta tot din cercul societatilor agreate de turcii de la "Alke Ulkumut". Obiectul platii l-a constituit achitarea unor servicii de consultanta, proiectare, marketing, precum si traducerea si legalizarea unor documente oficiale. Factura respectiva nu a fost inregistrata niciodata in contabilitatea antreprenorului si/sau constructorului, iar operatiunea, in valoare de 160.000 euro, nu a fost avizata de consultantul "TPF Consulting" si beneficiarul Zona Libera. In acest context, politistii braileni au efectuat cercetari sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala, deturnare de fonduri, abuz in serviciu in forma calificata si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Lucrarea penala a fost declinata in septembrie 2005 la Parchetul National Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati, care, fiind vorba de infractiuni grave, l-a transmis structurii centrale (n.r. - in prezent, Directia Nationala Anticoruptie).
Administratorii turci au fost scosi de sub urmarire penala
Chestionata pe tema stadiului lucrarii "Parc Industrial Braila", DNA ne-a comunicat ca in data de 20 iulie 2006 a dispus scoaterea de sub urmarire penala a cetatenilor turci, ambii administratori in cadrul grupului de firme turcesti cu care s-a semnat contractul de investitie. Cei doi au fost cercetati sub aspectul savirsirii infractiunii de spalare de bani in cazul celor 160.000 euro si au scapat de "problema" intrucit nu au fost intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Motivatia invocata de DNA in sustinerea acestui punct de vedere este aceea ca "prin contractul de lucrari incheiat intre Ministerul Integrarii Europene si J.V. Alke Ilkumut nu au fost stabilite reguli de utilizare a avansului acordat, astfel incit nu s-a putut aprecia ca acest avans (160.000 euro - n.r.) nu a fost utilizat conform conditiilor contractuale. (...) constructorul neavind obligatia de a prezenta angajatorului documente privind utilizarea avansului". Important de subliniat este ca DNA nu a furnizat nici un fel de informatii cu privire la cetatenii romani cercetati alaturi de turcii de la Alke in acelasi dosar.
Revenind, DNA a dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe linga Judecatoria Braila in vederea continuarii cercetarilor sub aspectul savirsirii infractiunilor de evaziune fiscala si fals intelectual. Adica au mai ramas in discutie doar aspectele referitoare la neinregistrarea in contabilitatea firmelor turcesti implicate in afacere a facturii de 160.000 euro. Dar si acestea au fost "rezolvate" relativ simplu. Cu privire la neinregistrarea in acte a facturii, Directia de Inspectie Financiar Fiscala Braila din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Braila a efectuat un control si a stabilit ca faptele nu sint de natura penala ci contraventionala. Concret, organul de control a stabilit ca, prin jongleria cu factura de 160.000 euro, statul a fost prejudiciat prin diminuarea creantei fiscale reprezentind impozit pe profit in cuantum de 1,45 miliarde de lei vechi, plus impozit pe veniturile turcilor in suma de 363,8 milioane de lei vechi. Turcii au contestat masurile dispuse prin actul de control de la Finante, dar actiunea le-a fost respinsa ca neintemeiata. In aceste conditii, ofiterii de la IPJ, unde cauza s-a intors spalata de aspectele penale, nu au mai avut altceva de facut decit sa intocmeasca un raport catre Parchetul de pe linga Judecatoria Braila cu propunerea NUP. In acest mod elegant, cercul a fost inchis fara ca vreunul dintre membrii grupului incriminat initial sa fie tras la raspundere din punct de vedere penal.
Amintim ca acest proiect de infrastructura regionala finantat din fonduri PHARE a fost intocmit de AZL, impreuna cu autoritatile locale si regionale, sub indrumarea Agentiei de Dezvoltare Regionala S-E. Contractul de executie pentru realizarea obiectivului s-a semnat in noiembrie 2002, iar lucrarile propriu-zise au inceput in aprilie 2003, insa la inceputul anului 2005, acestea au fost sistate, din cauza deturnarii unei parti importante din banii europeni. Pe de alta parte, a fost invocat drept cauza fenomenul de tasare generala care s-a instalat, ce depasea valorile prognozate si studiul geodezic initial. Oricum, termenul de finantare (noiembrie 2005) a expirat, si era necesara semnarea unui act aditional, la contractul initial, de catre beneficiar, respectiv AZL Braila. Valoarea totala a proiectului care, acum, ar fi trebuit sa fie functional, era de circa 6 milioane euro.
