Lipsă de colaborare între instituţiile statului la Brăila. Cea mai amplă acţiune din istoria Poliţiei brăilene, menită să-i pună cu botul pe labe pe capii lumii interlope, se află în impas. Motivul: Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a refuzat solicitarea Poliţiei de a face controale la firmele deţinute de aceştia. Instituţia fiscală îşi explică decizia prin faptul că activitatea de inspecţie se desfăşoară în baza unor programe aprobate de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Mai mult decât atât, spun reprezentanţii ANAF, nu e treaba Poliţiei să selecteze firmele ce urmează să fie supuse verificărilor, însă s-ar putea efectua nişte expertize contabile, dar numai după începerea urmăririi penale.
În urma descinderilor din toamna anului trecut, 12 lideri ai lumii interlope s-au pomenit cu dosare penale, urmând a fi cercetaţi pentru contrabandă, evaziune fiscală şi proxenetism. Din locuinţele percheziţionate, pe lângă bani şi aur, poliţiştii au ridicat zeci de contracte de închiriere şi vânzare-cumpărare şi alte înscrisuri. După o primă evaluare a anchetei, următorul pas ar fi fost verificarea celor 14 societăţi deţinute de interlopi şi de rudele lor, până la gradul IV. Lucru pe care, însă, DGFP Brăila nu l-a făcut. "Au refuzat spunând că nu pot face verificări deoarece acestea nu sunt cuprinse în planul de control pe anul 2008. Dar nu le-au băgat nici în programul de anul acesta", ne-a precizat comisar Cătălin Chivu, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Brăila.
Contactată de reporterii noştri, conducerea Finanţelor Publice ne-a explicat că activitatea de inspecţie fiscală se organizează şi se desfăşoară în baza unor programe anuale, trimestriale şi lunare, aprobate prin Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. De asemenea, în conformitate cu Codul de procedură fiscală, obiectul inspecţiei fiscale este de verificare a legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificare sau stabilire, după caz, a bazelor de impunere, stabilire a diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora. "Nu intră în atribuţiile inspecţiei fiscale efectuarea de orice alte verificări solicitate de organele de urmărire penală în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la aceste instituţii. Pe de altă parte, selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este realizată de către organul fiscal competent. În acest sens, solicitarea IPJ Brăila nu a prezentat stări de fapt, eventuale raporturi juridice şi niciun fel de alte indicii care să fie relevante în selectare şi să necesite realizarea inspecţiilor fiscale. Totodată, trebuie avut în vedere că, după începerea urmăririi penale, procedural se poate ordona efectuarea unei expertize contabile pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor necesare aflării adevărului", se arată în comunicatul semnat de Cătălin Picuş, director executiv adjunct al DGFP Brăila.
Garda Financiară verifică firmele interlopilor
După refuzul primit de la DGFP Brăila, Poliţia brăileană nu a stat prea mult pe gânduri şi a apelat la Garda Financiară, care a demarat imediat verificările, ghidându-se după documentele ridicate la percheziţii. Diferenţa este că prima instituţie la care s-au adresat poliţiştii ar fi putut efectua controale de fond (de la înfiinţarea societăţilor până în prezent), iar cealaltă poate face doar controale inopinate. Chiar şi aşa, comisarii Gărzii Financiare au găsit nereguli importante la firmele pe care le-au vizitat până în prezent, urmând să întocmească o notă de constatare pe care să o înainteze la IPJ Brăila.
Reamitim că în dimineaţa zilei de 1 octombrie 2008, circa 200 de poliţişti şi jandarmi au descins concomitent la mai multe adrese unde domiciliază interlopii, ocazie cu care au ridicat în vederea continuării cercetărilor peste 60.000 de euro, aproape 2.000 de dolari, 130 lire sterline şi peste 60.000 de lei, plus câteva kilograme de aur. Cei mai "avuţi" se pare că au fost "Tică Valutistu" (20.000 euro), Titi Sgârcitu (13.400 euro), Marian Dănuţ Soare (13.000 euro) şi Ionuţ Ranete (12.500 euro). În acea zi, oamenii legii au fost nevoiţi să se deplaseze şi la Constanţa, la domiciliul lui "Titel Crăcănatu", de unde au fost ridicate arme albe, înscrisuri şi contracte de vânzare-cumpărare. Două luni mai târziu, la solicitarea Parchetului, IPJ Brăila a decis să le înapoieze interlopilor banii, aurul şi telefoanele mobile, pe motiv că nu făceau obiectul cercetărilor derulate.
