Direcţia de Sănătate Publică Brăila urmează să se defiinţeze, rămânând doar un Oficiu Judeţean de Sănătate publică (OSP), fără personalitate juridică, arondat Constanţei. Conform unui proiect de HG, Ministerul Sănătăţii propune înfiinţarea a opt autorităţi teritoriale de sănătate publică, în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Cluj, Mureş, Timiş, Dolj, Prahova şi Constanţa, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi transferul activităţilor către administraţia locală. Măsurile, propuse printr-un proiect de HG pus în dezbatere publică, vizează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţilor teritoriale de sănătate publică (ATSP), ca servicii deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii (MS), cu personalitate juridică, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În subordinea ATSP ar urma să funcţioneze 42 de oficii judeţene de sănătate publică (OSP) şi cel al municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică. Potrivit proiectului de act normativ, ar urma să fie înfiinţate opt ATSP-uri, care să funcţioneze în Iaşi, Cluj, Mureş, Timiş, Dolj, Prahova, Constanţa (cu oficiile Constanţa, Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila şi Tulcea) şi Bucureşti (care va avea în structură oficiile judeţene Bucureşti şi Ilfov).
O primă etapă premergătoare restructurării a avut loc în martie a.c., când MS a anunţat disponibilizarea a trei-patru mii de angajaţi. La acel moment, la DSP Brăila lucrau doar 67de funcţionari publici şi personal contractual, din 76 de angajaţi cât prevedea organigrama. Cele nouă posturi vacante au fost desfiinţate şi, în plus, doi angajaţi au fost disponibilizaţi, după cum ne-a precizat dr. Andreia Gavrilescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Potrivit actualului proiect de act normativ, numărul maxim de posturi ale ATSP şi OSP este de 2.880 posturi, iar repartizarea se face prin ordin al ministrului Sănătăţii, astfel că nu sunt excluse alte disponibilizări. "La acest moment nu ştim nimic exact, este posibil să se mai facă disponibilizări. Proiectul nu precizează clar câţi angajaţi vor fi preluaţi de administraţia locală şi câţi vor rămâne la nivelul oficiului. În plus, nu sunt prevăzute decât atribuţiile ATSP, nu avem şi atribuţiile oficiilor", ne-a declarat dr. Andreia Gavrilescu.
Unele activităţi, transferate către administraţia publică locală
Proiectul de act normativ prevede că se transferă de la direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, către administraţia publică locală, mai multe activităţi, printre care: coordonarea unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, evaluarea modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizarea aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale, indiferent de forma de organizare, şi urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale
De asemenea, proiectul prevede atribuţiile ATSP, care trebuie să organizeze şi să coordoneze asistenţa medicală în caz de calamităţi, catastrofe şi situaţii deosebite. Structura ATSP cuprinde servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în funcţie de numărul de posturi. Conform proiectului, conducerea oficiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti este asigurată de un şef serviciu. În 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, ATSP vor prelua, pe bază de protocol de predare-preluare, patrimoniul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene arondate.
Proiectul de HG este în dezbatere publică până la 1 decembrie.
