Mediul de afaceri brăilean dă semne că-şi revine după efectele crizei globale. Dovadă stau datele statistice ale Registrului Comerţului, potrivit cărora, în linii mari, a crescut numărul de afaceri nou intrate în piaţă, în paralel cu o diminuare a numărului de "decese" antreprenoriale. Pornind de la aceste statistici, putem discuta de un "spor natural" pozitiv în mediul de afaceri local, cu precizarea că tot mai mulţi patroni preferă să-şi deruleze business-ul prin intermediul unor forme de organizare din sfera persoanelor fizice autorizate şi tot mai puţin în cadrul unor societăţi comerciale, fie ele de tip SA (Societate pe Acţiuni) sau SRL (Societate cu Răspundere Limitată). Motivul? Cât se poate de evident: regimul de fiscalizare pentru prima categorie este un pic mai relaxat.
Au trecut 5 ani de criză globală, care a răvăşit val după val economiile majorităţii ţărilor, inclusiv a ţării noastre, însă după cum arată lucrurile acum, cel puţin din statistici, sunt semne că încet încet mediul de afaceri îşi revine. În mod clar nu la vigoarea din 2007 - 2008, dar există semnale certe că lucrurile încep, totuşi, să meargă. Spunem asta privind peste situaţiile multianuale ale Registrului Comerţului, cu referire la înfiinţări şi radieri de firme. Dacă luăm ca punct de referinţă anul 2007, ultimul cu boom economic dinaintea crizei, vom observa o dinamică mai alertă în ce priveşte "intrările" şi "ieşirile" din piaţa antreprenorială locală. Iată cum arătau lucrurile în 2007: per total an s-au înfiinţat 1.588 de agenţi economici, din care 1.160 erau societăţi comerciale, iar restul de tip PFA (Persoană Fizică autorizată), în oglindă cu 590 de radieri din Registru, de unde ar rezulta un "spor natural" pozitiv de 998 de agenţi economici. Dacă raportăm "naşterile" şi "decesele", vom observa că la fiecare firmă radiată în 2007, alte 2,7 au luat fiinţă.
În mod automat, în anii imediat următori, toţi aceşti indicatori au intrat în regres, atingând punctul critic în perioada 2009 - 2010, când radierile de agenţi economici erau numeroase şi tot mai puţini brăileni se mai încumetau să-şi facă firmă. Astfel a apărut un fenomen de inversiune a preferinţelor patronilor locali, care s-au orientat spre gama de entităţi antreprenoriale de tip PFA. În 2012, din cifrele statistice comunicate de ORC reiese că numărul total de înmatriculări a fost de 1.607 agenţi economici, din care doar 669 de tip societate comercială. De cealaltă parte s-au înregistrat 1.337 de radieri, adică de aproape 3 ori mai multe decât în 2007, la o rată lunară de 111 agenţi economici desfiinţaţi. Mai detaliat, la fiecare radiere se înregistrau doar 1,2 intrări pe piaţa antreprenorială.
Anul trecut lucurile s-au mai îmbunătăţit, în sensul că au fost 1.754 de noi înscrieri de agenţi economici, din care 781 de tip SC, iar radierile au fost în scădere faţă de 2012 - 1.314 agenţi economici, adică la o rată lunară medie de 109 agenţi desfiinţaţi. De altfel, în decursul a 6 luni din 2013, numărul radierilor a depăşit 100: ianuarie - 146 de agenţi economici, februarie - 109, martie 111, iulie - 104, noiembrie 113 agenţi şi, în fine, decembrie cu 104.
Dacă trecem la anul în curs, singura lună cu statistici disponibilă este ianuarie, interval în care au fost înregistraţi la ORC Brăila 124 de agenţi economici noi, din care 49 de tip societate comercială, iar de cealaltă parte au fost 119 desfiinţări.
Avantajele unui PFA
Aminteam mai devreme despre faptul că în continuare brăilenii preferă entităţile de tip PFA, Întreprindere Individuală şi Întreprindere Familială, când vine vorba despre fiorma juridică în care-şi derulează afacerile. Drept dovadă, doi din trei agenţi economici nou înfiinţaţi în ianuarie anul acesta sunt de tip PFA, ÎI şi ÎF şi doar unul din trei de tip societate comercială. O explicaţie ar fi aceea că în prima categorie regimul fiscal este un pic mai relaxat decât la SC.
Principalele avantaje ale unui PFA sunt costurile mai reduse cu înfiinţarea, dar şi cu desfiinţarea; cheltuieli mici de administrare; contabilitatea se poate ţine chiar şi de către persoana care a solicitat înfiinţarea PFA-ului şi nu este nevoie de un contabil autorizat; numărul redus de declaraţii fiscale ce trebuie depuse la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; o persoană fizică autorizată poate avea angajaţi; PFA-urile pot beneficia oricând de profitul realizat. Un PFA are doar trei obligaţii către bugetul de stat consolidat: impozit 16% pe venitul net, 5,5% din venitul brut contribuţia la fondul de sănătate şi 31,3% din venitul lunar declarat de asigurat (adică venitul pentru care titularul vrea să se asigure) cu titlu de contribuţie la sistemul de pensii, cu menţiunea că există anumite categorii de PFA care nu datorează contribuţii la pensii.
Economia judeţului în statistici
Iată valorile pentru câţiva dintre indicatorii importanţi raportaţi luna trecută de către Direcţia Regională de Statistică Brăila, vizând luna decembrie 2013, cea mai recentă lună de raportare statistică:
- investiţiile realizate în anul 2013 în judeţul Brăila au însumat 341,2 milioane lei, din care 236,3 milioane (adică 69,3%) reprezintă lucrări de construcţii montaj. Din volumul total de investiţii, 227,1 milioane lei, adică 66,6% s-au realizat în sectorul de stat şi doar 114,1 milioane în sectorul privat;
- în activitatea de comerţ exterior, potrivit datelor înregistrate în funcţie de sediul social al operatorilor economici care au realizat exporturi/importuri de bunuri în luna octombrie 2013, exporturile de mărfuri în judeţul Brăila au înregistrat 64,554 milioane de euro, devansând importurile cu 43,980 milioane euro.
- efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii decembrie 2013 era de 65.881 persoane, mai mic cu 0,7% faţă de cel din luna noiembrie;
- câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna decembrie 2013 a fost de 1.976 lei, iar cel net de 1.438 lei, în creştere faţă de luna noiembrie 2013.
