• evenimentul este prilejuit de împlinirea a 145 de ani de la nașterea scriitorului • expoziția va fi deschisă publicului până pe 4 iunie
Cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la nașterea scriitorului Tudor Arghezi, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila invită iubitorii de carte să descopere universul fascinant al unuia dintre cei mai importanți creatori ai literaturii române moderne, în cadrul expoziției documentare Tudor Arghezi – eternul meșter al cuvintelor potrivite. Vernisajul a avut loc miercuri, 21 mai, iar expoziția, care va fi deshisă publicului până în data de 4 iunie, aduce în prim-plan viața, opera și contribuția esențială a lui Tudor Arghezi la înnoirea limbajului poetic, printr-o selecție de cărți care aparțin secției Împrumut pentru Adulți din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila. Expoziția este realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.
Date biografice oferite de organizatorii expoziției
Tudor Arghezi, pe numele său real Ion Nae Theodorescu, s-a născut la 21 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din judeţul Gorj. A fost elev al Școlii primare Petrache Poenaru, a continuat studiile la gimnaziul Dimitrie Cantemir, iar în perioada 1891-1896 a urmat cursurile Liceului Sfântul Sava, pe care, însă, nu le-a finalizat. Anul 1896 este anul debutului său literar. La 30 iunie publică în ziarul Liga Ortodoxă, condus de Alexandru Macedonski, poezia Tatăl meu, semnată Ion Theo. În următorii ani publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă pe care le semnează pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi.
Opera sa literară cuprinde poezie, proză, teatru și publicistică, fiind recunoscut pentru stilul său inovator și pentru capacitatea de a îmbina elementele tradiționale cu modernismul. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române, valoarea poeziei lui Arghezi constând în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. Volumele de poezie Cuvinte potrivite (1927) și Flori de mucigai (1931) sunt considerate pietre de temelie ale literaturii române. A scris, de asemenea, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire, Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii (volumele Cartea cu jucării, Cântec de adormit Mitzura, Mărţişoare, Prisaca, Zdreanţă).
Arghezi a fost un jurnalist prolific, publicând articole în diverse ziare și reviste (Cronica, Cuget românesc, Națiunea, Bilete de papagal, Viața nouă, Facla, Viața românească), însă spiritul său critic și ironic i-a adus adesea conflicte cu autoritățile, fiind închis de mai multe ori din motive politice. În perioada 1952 - 1967 poetul a fost reabilitat treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Tudor Arghezi este distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Române în anul 1955, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani.
Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură, Tudor Arghezi a primit Premiul Național de Poezie, prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia și a doua oară în anul 1946. În anul 1955 a fost ales membru al Academiei Române, iar în 1965 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
Arghezi a încetat din viață în 1967 la București și a fost înmormântat cu funeralii naționale alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi.
