Manifestanţii care ocupă de duminică sediul administraţiei locale din Doneţk, în estul Ucrainei, au proclamat luni o "republică suverană", a declarat unul dintre reprezentanţii lor.
Regiunile din estul Ucrainei, frontaliere cu Rusia, au cunoscut duminică o creştere bruscă a tensiunilor când manifestanţii proruşi, dintre care unii purtau măşti sau cagule, au atacat şi au preluat controlul clădirilor oficiale - administraţia locală sau serviciile de securitate (SBU) din marile oraşe Harkiv, Lugansk şi Doneţk.
Forţele de ordine care au primit instrucţiuni să evite la maxim violenţele nu s-au opus prin forţă.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a promis să respecte "prin toate mijloacele" populaţia rusofonă a republicilor din fosta URSS în caz de violenţe şi a trimis aproximativ 40.000 de militari la frontierele Ucrainei, generând temeri privind o invazie.
Protestatarii au coborât imediat drapelele ucrainene pentru a le înlocui cu cele ruse.
În urma negocierilor, manifestanţii au evacuat sediul administraţiei din Harkiv, dar cei din Doneţk s-au baricadat în clădire. Luni dimineaţa, ei au organizat o reuniune în cursul căreia au proclamat o "republică suverană".
Jurnaliştii nu au primit autorizaţia de a intra în clădire, dar reprezentantul lor a anunţat informaţia în faţa uşilor, la prânz.
Potrivit agenţiei Interfax, protestatarii au decis să organizeze un referendum privind suveranitatea lor regională înainte de 11 mai.
Site-ul de informaţii locale Ostrov susţine că aceştia au decis să ceară alipirea la Federaţia Rusă.
O înregistrare video postată pe Internet şi prezentată ca fiind o reuniune organizată de manifestanţi prezintă un bărbat care afirmă: "Proclam crearea unui stat suveran al republicii populare Doneţk".
Acest bărbat a apărut deja duminică în înregistrări video postate pe Internet ca unul dintre liderii manifestanţilor care au preluat controlul sediilor administraţiei regionale din Doneţk după scurte confruntări cu poliţia.
Câteva zeci de manifestanţi proruşi au fost mobilizaţi în faţa clădirilor administraţiei locale pentru a aplauda această autoproclamare, dar protestatarii nu par să controleze alte părţi din acest oraş cu un milion de locuitori.
Guvernul proeuropean de la Kiev a denunţat aceste evenimente pe care le califică drept un plan al marelui vecin rus de a "dezmembra" ţara.
Este vorba despre "un plan pentru destabilizarea (ţării), pentru ca o armată străină să treacă frontiera şi să invadeze teritoriul ucrainean, ceea ce noi nu vom permite", a declarat premierul Arseni Iaţeniuk, în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Guvernului.
"Acest scenariu este scris de Federaţia Rusă şi singurul său scop este dezmembrarea Ucrainei", a continuat el, exprimându-se uneori în rusă pentru a li se adresa direct locuitorilor din regiunile de est.
Nu a fost nicio reacţie pentru moment a autorităţilor ruse faţă de această degradare a situaţiei din Ucraina.
De la îndepărtarea de la putere a regimului prorus de la Kiev, tensiunea între cei doi vecini nu a încetat să se accentueze. Criza a condus, în martie, la alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, după un referendum nerecunoscut de Ucraina şi occidentali, care vorbesc despre o "anexare".
Pentru a încerca să reglementeze situaţia în est, ministrul de Interne Arsen Avakov a fost trimis la Harkiv, iar vicepremierul care se ocupă de securitate, Vitali Iarema, la Doneţk.
La Harkiv, o jurnalistă a AFP a constatat că funcţionarii ucraineni şi-au reluat activitatea în birouri, sub protecţia a numeroşi poliţişti antirevoltă.
Zeci de manifestanţi proruşi se află în continuare în apropiere. Andrei, în vârstă de 28 de ani, asigură că "oamenii s-au întors acasă pentru a se odihni pentru că erau obosiţi dar ne aşteptăm să se întoarcă".
Câteva zeci de manifestanţi proeuropeni se aflau, de asemenea, la faţa locului în faţa clădirii.
În plină criză politică, Kievul trebuie să organizeze alegeri anticipate la 25 mai şi candidaţii proeuropeni sunt favoriţi. Dar activiştii proruşi cer organizarea, la aceeaşi dată, a unor referendumuri privind alipirea lor la Rusia sau "federalizarea" Ucrainei, o soluţie susţinută oficial de Moscova.
Ucraina se zbate în acest timp într-o criză economică profundă, ale cărei perspective s-au agravat după creşterea preţului gazelor ruseşti cu 80 la sută, anunţată săptămâna trecută. Kievul a respins această "presiune politică", generând temeri privind un nou război al gazelor care ar putea ameninţa aprovizionarea întregii Europe.
Oficial, din motive de sănătate, Rusia a anunţat luni că a suspendat importurile unei părţi a producţiei de produse lactate din Ucraina.
Occidentalii ameninţă Rusia cu noi sancţiuni economice în cazul unor atingeri repetate a integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Duminică, preşedintele ceh Milos Zeman a apreciat că dacă trupele ruse vor intra în estul Ucrainei, NATO ar trebui să intervină militar.
