Senatul a aprobat, zilele trecute, un proiect de lege iniţiat de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prin care fermierii crescători de animale, cărora li s-au imputat subvenţiile acordate între 2007-2010, să fie scutiţi de la plată, iar celor care au restituit sumele primite să li se dea banii înapoi.
Întreaga poveste îşi are izvorul într-o acţiune la nivel naţional a Curţii de Conturi a României care a demarat în 2011 o campanie de auditări pe partea de cheltuire a banilor publici europeni, inclusiv prin acordarea subvenţiilor în agricultură, operaţiune gestionată de APIA. Cu acea ocazie, mai multe centre judeţene ale agenţiei, inclusiv cel din Brăila, au primit în auditări reprezentanţii CCR, care au descoperit că, pentru anii de subvenţie 2007 - 2010, au existat mai mulţi beneficiari - crescători de animale, care nu erau eligibili la plată întrucât aveau datorii la bugetul de stat ori cele locale la momentul depunerii cererii de subvenţie. În consecinţă, auditorii au dispus în cazul APIA Brăila verificarea tuturor dosarelor de subvenţie în zootehnie şi "recuperarea banilor plătiţi cu titlu de subvenţie, acolo unde se constată că beneficiarii au datorii". Astfel, agenţia locală a cerut informaţii legate de eventuale datorii ale solicitanţilor subvenţiei în toate cele aproximativ 5.000 de dosare, iar în cazul a 1.007 a primit confirmarea că aveau datorii. Mai departe, pe firul poveştii au intrat cei de la Poliţia Economică, dar şi de la Parchet, fiind deschise dosare penale pe numele fermierilor brăileni care declaraseră în fals că nu aveau datorii pentru a-şi încasa subvenţia.
Revenind la proiectul recent aprobat în Senat, în motivare se menţionează că din 2011 nu mai este obligatoriu ca beneficiarii de subvenţii să nu aibă datorii către autorităţile publice întrucât acea măsură a fost considerată de Comisia Europeană drept abuzivă, fiind impusă de Guvernul din acea perioadă.
La nivel naţional bugetul necesar rezolvării problemei este de 26,87 milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro este cota cumulată de fermierii brăileni.
Senatul este prima cameră sesizată în cazul adoptării acestei legi, votul final urmând să fie acordat de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.
