• consilierii municipali au aprobat, joi, 27 martie, bugetul local și pe cel general centralizat al Muncipiului Brăila pentru acest an • este vorba despre 859.261.290 lei, din care cheltuielile cu Secțiunea de Dezvoltare se ridică la 356.825.460 lei • interesant este și că edilul-șef a afișat un interes crescut pentru proiecte de reabilitare a clădirilor monumente istorice, vorbind despre intenția municipalității de a schimba încet-încet aspectul Centrului Istoric • este vorba, printre altele, despre fosta clădire a CEC, școala nr. 6, școala Spiru Haret • după votul consilierilor, primarul Marian Dragomir a avut o intervenție, în care a ținut să precizeze, printre altele, un lucru foarte important: 76% din secțiunea de Dezvoltare a bugetului este formată din fonduri europene • ca de fiecare dată, consilierii liberali s-au abținut
Membrii Consiliului Local Municipal au aprobat, la finele lunii martie, bugetul Municipiului Brăila pentru anul 2025. Mai precis, în ședința ordinară a CLM Brăila, ce a avut loc joi, 27 martie, s-a dat undă verde atât pentru bugetul local al Municipiului Brăila, cât și pentru cel general centralizat, care cuprinde toate bugetele instituțiilor subordonate.
Din raportul de specialitate al proiectului de aprobare a bugetului local al Municipiului Brăila pe anul 2025, aflăm că veniturile în acest an se ridică în total la 831.761.290 lei (din care venituri proprii 426.800.370 lei). De asemenea, capitolul Cheltuieli înseamnă în total 859.261.290 lei. Astfel, pentru secțiunea de Funcționare, totalul veniturilor se ridică la 502.435.830 lei, de asemenea totalul cheltuielilor înseamnă tot 502.435.830 lei. La secțiunea de Dezvoltare, totalul veniturilor se ridică la 329.325.460 lei, în timp ce totalul cheltuielilor la 356.825.460 lei.
Mai exact, legat de cheltuielile municipalității, 59.372.460 lei merg către autorități publice și acțiuni externe (cheltuieli de personal, bunuri și servicii etc.), 13.322.710 lei către alte servicii publice generale, 700.000 lei pentru tranzacții privind datoria publică și împrumuturi; 21.172.730 lei pentru ordine publică și siguranță națională. La capitolul ”Învățământ” discutăm despre suma de 121.871.900 lei. La Sănătate suma alocată este de 14.275.000 lei. Pentru instituțiile de cultură, recreere și cele religioase, municipalitatea a alocat 56.322.990 lei. La capitolul Asigurări și asistență socială discutăm despre un total de 176.611.020 lei. Pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică suma este de 64.804.680 lei, de asemenea la capitolul protecția mediului: 95.241.680 lei. Pentru acțiuni general economice, comerciale și de muncă a fost proiectată suma de 700.000 lei. Pentru capitolul ”Transporturi”, a fost alocată suma de 234.866.120 lei.
Tot din raportul proiectului aflăm că diferența de 27.500.000 lei dintre venituri și cheltuieli se va acoperi din excedentul înregistrat în anii precedenți.
Trebuie punctat că ambele proiecte de buget au fost aprobate cu votul consilierilor PSD, AUR și SOS. La momentul aprobării proiectului bugetului local al Municipiului Brăila, doi consilieri municipali liberali s-au abținut și unul s-a deconectat de pe platforma online chiar înainte de vot. Ulterior, la aprobarea bugetului general centralizat la Municipiului Brăila pe anul 2025 toți cei trei consilieri PNL au votat cu abținere. În acest an consilierii opoziției nu au mai încercat să formuleze vreun amendament.
Dragomir: «Din secțiunea de Dezvoltare, 76% reprezintă fonduri europene atrase de Primăria Municipiului Brăila»
Primarul Marian Dragomir a așteptat rezultatul votului consilierilor municipali și apoi a avut o intervenție. Acesta s-a arătat extrem de încântat de faptul că mare parte din secțiunea de dezvoltare a Municipiului Brăila este asigurată din fonduri europene.
”Doamnelor și domnilor consilieri, vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați votat bugetul. Este un lucru foarte important pentru Municipiul Brăila și aș vrea să vă spun că pe lângă faptul că în buget avem introduse fonduri europene foarte mari, sunt incluse, așa cum ați putut observa, și proiectele care de cele mai multe ori brăilenii le solicită, dar și cele pe care consilierii sau primarul consideră că sunt necesare pentru dezvoltarea Municipiului Brăila. Un lucru foarte interesant din structura bugetului este următorul: din secțiunea de Dezvoltare, 76% reprezintă fonduri europene atrase de Primăria Municipiului Brăila, iar ca parte componentă a secțiunii de Dezvoltare, pentru infrastructură, la fel, avem o departajare, iar în zona infrastructurii 78%, de asemenea, reprezintă fonduri europene atrase de Primăria Municipiului Brăila”, a ținut să le transmită Dragomir consilierilor.
Edilul-șef a apreciat că la fel de importante sunt și celelalte capitole ale bugetului, precum finanțarea școlilor.
”Și aici, din bugetul de Dezvoltare, 27% reprezintă investiții ale Primăriei Municipiului Brăila în învățământ, din care 81% sunt fonduri europene. Vreau să vă mulțumesc pentru acest lucru și să ne reîntâlnim la finalul anului cu analiza modului în care am cheltuit acești bani din bugetul local”, a mai afirmat primarul.
Aprecieri pentru programul de investiții
Mai departe, la aprobarea bugetului general centralizat la Municipiului Brăila pe anul 2025, consilierul municipal SOS România, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru a avut o intervenție în care a lăudat Primăria pentru demersurile privind reabilitarea unităților de învățământ, dar și a clădirilor istorice.
„Vreau să îl completez pe domnul primar făcând câteva aprecieri privind programul de investiții al Municipiului Brăila. Vreau să fac niște aprecieri în legătură cu aceste programe de investiții: e vorba de faptul că la Liceul Darclee s-a rezolvat problema privind Corpul B care trena de atâția ani. S-au realizat toate programele și toate proiectele necesare și s-a obținut și finanțarea, așa cum ați spus și dumneavoastră, domnule primar. În legătură cu un alt obiectiv legat de învățământ: Școala nr. 3. E vorba de Școala Spiru Haret, fiindcă avem două școli în Brăila monumente istorice realizate în timpul ministrului Spiru Haret. Fosta școală 6 și școala 3 din Barieră... E bine că o reabilităm și că o punem din nou în funcțiune. A fost o unitate deosebită. Dacă știți sau dacă nu știți, proiectul Spiru Haret a fost un proiect care s-a bucurat de faimă în toată Europa, nu numai în România. Aș mai vrea să apreciez din acest proiect de investiții, faptul că se reabilitează și Cinematograful Central. Așa cum știți, acest Cinematograf se numea înainte Asalahu. Construit în 1911. A fost demolat de regimul comunist, a primit un alt nume: Cinema 11 iunie. Și acum se numește Central. Dacă rămâne cinematograf e foarte bine! Iar din punct de vedere istoric, o altă apreciere pe care vreau să o fac se referă la achiziția și reabilitarea pulberăriei. Este un monument istoric rămas din timpul stăpânirii ortomane, despre care nu știu dacă s-a rezolvat problema juridică privind situația acesteia, dar dacă da, e bine că Primăria a luat în discuție și acest obiectiv și îl va introduce în circuitul istoric al Brăilei”, a declarat Alexandru.
Primarul Marian Dragomir a profitat de moment pentru a anunța cu această ocazie intenția foarte serioasă a municipalității de a schimba treptat imaginea Centrului Istoric al orașului. Acesta a vorbit despre intenția de a reabilita în viitor clădirea de pe Str. Mihai Eminescu în care a funcționat CEC-ul și care acum se află într-o stare avansată de degradare. Dragomir a dorit să sublinieze că numai pentru reabilitarea clădirilor istorice a fost bugetată suma de 14.735.000 lei, din care o mare parte sunt fonduri europene.
”Domnule consilier, apreciez intervenția dumneavoastră și un lucru inedit este legat de faptul că pentru clădiri monumente istorice, în buget, avem introdusă suma de 14.735.000 lei din care 9.740.000 lei sunt din fonduri europene. La care mai adăugăm suma de 4.970.000 lei din bugetul local pentru reabilitarea unor clădiri sau monumente istorice din Centrul Municipiului Brăila, care aparțin Primăriei. Pentru că acelea private nu pot fi reabilitate de Primărie. Vizavi de Școala Spiru Haret, Școala nr. 3, așa cum o cunoaștem cu toții, la fel ca și pentru CEC-ul situat pe Strada Mihai Eminescu, am introdus în buget sumele necesare realizării proiectului, dar acesta va fi depus doar după deschiderea axelor de finanțare europeană. În funcție de data deschiderii acestora și noi vom depune proiectele respective. Dar repet, intenția Primăriei este aceasta”, a mai adăugat Dragomir.
Cât despre fosta Pulberărie amintită de Alexandru, primarul a explicat că situația este mai complicată și că în prezent se încearcă obținerea unei soluții din partea celor de la Cadastru, deoarece hrubele se află sub trei proprietăți private, ceea ce îngreunează foarte mult situația.
”Referitor la Pulberărie, la hruba respectivă, rămâne în analiza Oficiului Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară cum se poate rezolva situația juridică, având în vedere faptul că pe terenul respectiv se intră de pe o proprietate, iar hruba continuă sub alte trei proprietăți. Rămâne ca cei de la Cadastru, de la nivel național, să găsească o rezolvare în această situație”, a conchis Dragomir.
