Aproximativ 1.470 de suflete îşi duc traiul în cele cinci sate ale comunei: Frecăţei, Titcov, Salcia, Agaua şi Stoeneşti. Media de vârstă este de peste 60 de ani, cei mai mulţi dintre tineri fiind plecaţi prin străinătate. Unii dintre ei, însă, au început să se întoarcă acasă pentru că nu îşi mai găsesc de lucru din cauza crizei economice globale, dar şi aici se lovesc de lipsa cruntă a locurilor de muncă.
Înainte de Revoluţie şi câţiva ani după, în zonă erau câteva ferme zootehnice importante care, încet, încet au dispărut. Grajdurile şi anexele sunt în paragină, iar terenurile au fost năpădite de bălării. Acum sunt trei asociaţii private în domeniul agricol care, pe aproximativ 1.000 de hectare, cultivă păioase pentru că sistemele de irigaţii nu mai funcţionează de mult. Abia de câţiva ani a început refacerea lor, iar Primăria Frecăţei este cofinanţator la un proiect care îşi propune să aducă apa din Dunăre pe câmpurile arse de soare.
"Am vrut să schimb şi am reuşit, în mare parte, faţa comunei pentru că era destul de învechită, greu de ajuns. În cei 4 ani de mandat am reuşit să modernizez drumurile şi căile de acces către comună, cât şi străzile din localitate, pietruindu-le şi chiar asfaltându-le", ne-a spus Ionel Bălan, primarul comunei Frecăţei.
Ionel Bălan crede că cea mai mare realizare a mandatului său este faptul că a reuşit să asfalteze drumul comunal şi străzile principale din trei sate. În patru ani a reuşit, astfel, să modernizeze 9 km de şosea în Frecăţei, unde până acum nu a fost niciun metru pătrat de drum asfaltat. De asemenea, au fost pietruite toate străzile din comună, pentru că erau drumuri de pământ care deveneau impracticabile când ploua, inclusiv pentru ambulanţe sau maşinile de pompieri. De la proiectare până la realizare totul a durat cam doi ani, iar investiţia a fost de 2 milioane de euro, bani de la Ministerul Dezvoltării. 2% din această sumă a fost cofinanţare de la Primăria Frecăţei. Pe aproximativ 2 kilometri în Frecăţei şi Titcov s-au făcut podeţe de acces în curţi, iar pe alţi 2 km din Frecăţei şi Agaua s-au betonat trotuarele. S-au construit şi trei parcări auto, atât pentru localnici, dar şi pentru cei care ajung în comună. Primăria a cumpărat şi un microbuz, pentru serviciul local de transport, care face curse regulate de trei ori pe săptămână de la Stoeneşti până la Brăila.
14 km de reţea de apă
O altă veste bună pentru oamenii din Frecăţei a fost extinderea reţelei de alimentare cu apă în 4 sate ale comunei: Titcov, Frecăţei, Salcia şi Agaua. Instalarea celor 14 kilometri de reţea a costat cam 5 miliarde şi jumătate de lei vechi, bani de la bugetul local, şi a durat un an. Acum toţi locuitorii au apă la un debit suficient.
Primăria a reabilitat două dispensare, în satele Frecăţei (jumătate din sumă fiind plătită de Consiliul judeţului Brăila) şi Agaua. Clădirile au fost reparate de la fundaţie până la acoperiş, au acum centrale termice şi grupuri sanitare. Medicul vine de două ori pe săptămână şi stă câteva zile. În Frecăţei şi Agaua există şi farmacii.
Sistemul de iluminat public din comună a fost modernizat şi extins. S-au folosit becuri de tip led pe străzile principale din toate satele, urmând ca în viitor să fie înlocuite toate becurile din comună astfel încât să scadă consumul de energie electrică şi deci factura pe care o plătesc toţi locuitorii.
Teren de minifotbal pentru tineretul din comună
Şcolile din comună au fost permanent în atenţia administraţiei locale. În cele trei unităţi de învăţământ sunt 200 de copii, de la grădiniţă până la gimnaziu. Şcoala din Frecăţei a fost împrejmuită cu un gard, s-au reabilitat toaletele şi s-a montat o centrală termică. "Avem cadre didactice calificate, atât din localitate cât şi din comuna învecinată. Ar mai fi nevoie dar există o reticenţă a unor profesori şi învăţători să vină să lucreze la ţară", ne-a mărturisit cu amărăciune Ionel Bălan, primarul PNL al comunei Frecăţei. Din păcate, niciuna dintre şcoli nu are autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că, deşi au apă curentă şi fose septice, toaletele nu sunt în interiorul clădirilor, ci în curte.
Parcul de joacă pentru copii în Frecăţei este împrejmuit şi are leagăne şi tobogane moderne şi sigure pentru cei mici. S-au montat băncuţe pentru părinţii şi bunicii care îi supraveghează pe pici, s-au plantat pomi şi flori ornamentale.
În ultimii ani a fost reabilitat şi căminul cultural de la Titcov, unde s-au adus canapele, mese şi urmează să se cumpere şi veselă pentru diferite evenimente. La Agaua se construieşte un cămin cultural nou, care va fi gata în luna iulie.
Primăria a mai construit un teren de minifotbal pentru tineretul din comună, unde se organizează competiţii între sate, cu premii oferite de administraţia locală. Terenul are gazon sintetic, este împrejmuit şi urmează să se construiască acolo şi un vestiar pentru sportivii amatori. A fost gata în câteva luni, fiind inaugurat în 2015. În timpul săptămânii, elevii şcolii care e în apropiere îşi desfăşoară acolo orele de educaţie fizică, iar sâmbăta şi duminica terenul este pus la dispoziţia celor care vor să încingă o partida de fotbal.
Muzeu şi festival pescăresc
La biserica din Frecăţei s-a cumpărat o catapeteasmă anul trecut şi acum se construieşte o clopotniţă ce va avea şi o camera mortuară. Cimitirul de la Titcov este reabilitat, este împrejmuit, iar primăria încearcă să îl extindă.
"Un proiect de suflet pentru mine a fost construcţia unui muzeu pescăresc şi înfiinţarea unui festival pescăresc, finanţate 100 % din fonduri europene", spune cu mândrie Ionel Bălan. Muzeul este găzduit de sediul vechii şcoli din Titcov, reabilitat integral de la fundaţie până la acoperiş, dotat cu centrală termică şi grup sanitar. Lucrările la clădire dar şi amenajarea muzeului au durat cam un an. Turiştii pot găsi aici o lotcă din scoarţă de copac, veche de aproximativ 100 de ani, dar încă în stare foarte bună. Mai sunt expuse plase pescăreşti, undiţe, năvoade, opinci şi îmbrăcăminte folosite în anii din urmă de pescarii din satele comunei. Intrarea este liberă şi pragul muzeului a fost călcat deja de elevii de la şcolile din comună şi din judeţ, dar şi de cei care vin să pescuiască în zonă. Cât priveşte festivalul pescăresc, până acum s-au desfăşurat trei ediţii, cea mai recentă fiind chiar pe 2 mai, odată cu Ziua Comunei Frecăţei. Cu această ocazie s-a organizat o întrecere de pescuit pe malul Dunării pentru localnici, şi nu numai, şi un concurs de gătit ciorbă pescărească. Premiile oferite, tot din bani europeni, au constat în şorţuri de bucătărie, unelte de pescuit şi chiar lăzi frigorifice. Pe scena festivalului au cântat interpreţi cunoscuţi de muzică populară şi de petrecere, spectatorii au fost încântaţi să vadă şi ansamblul de dansuri populare al şcolii din Frecăţei, iar distracţia s-a întins, de fiecare dată, până târziu în noapte. Nu au lipsit, desigur, nici focurile de artificii.
Cheul de la Dunăre, reabilitat din fonduri UE
"Drumul european este în reabilitare şi sper să ajungă într-un final către Măraşu, pentru că trei sferturi din locuitorii comunei îl folosesc pentru transport", a declarat Ionel Bălan primarul comunei Frecăţei.
Pe viitor, primăria va reabilita cheul de la Dunăre, cu bani de la Uniunea Europenă. Din anii ‘60 acolo nu s-a mai investit nimic ! Cu aceeaşi ocazie ar putea fi cumpărată şi o şalupă modernă, care să fie folosită pentru transportul turiştilor în rezervaţia Insula Mică a Brăilei, un paradis acvatic care este puţin cunoscut şi exploatat.
Patru proiecte sunt deja scrise şi aşteaptă deschiderea liniilor de finanţare. Este vorba despre extinderea şi reabilitarea şcolii primare de la Titcov, mutarea grupurilor sanitare în interior, schimbarea acoperişului, izolaţia termo şi montarea unei centrale termice, pentru că acum elevii se încălzesc la sobe cu lemne. Al doilea proiect care aşteaptă finanţare este reabilitarea şi extinderea sediului primăriei, singurul din judeţ care nu a beneficiat de lucrări până acum. O parte din sumă va fi pusă la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Brăila. Banii europeni vor fi folosiţi şi la sistematizarea centrului civic din Frecăţei, însemnând construcţia podeţelor de acces în curţi şi betonarea şanţurilor de scurgere. Pe lista de aşteptare se regăseşte şi modernizarea bibiliotecii comunale din Frecăţei care va beneficia de încălzire centralizată.
Dezvoltarea comunei depinde de starea drumurilor
"Nu îndrăzneşte, deocamdată, niciun mare investitor să vină în comună din cauza transportului. Va fi primit cu braţele deschide pentru a crea locuri de muncă şi ajutat totodată", promite Ionel Bălan.
Deosebit de importantă este asfaltarea celor 10 kilometri ai drumului comunal dintre Frecăţei şi Titcov (care acum este doar pietruit). Şoseaua se reface an de an, dar se degradează rapid pentru că e circulată atât de localnici, cât şi de maşinile de mare tonaj ale societăţilor comerciale, iar întreţinerea drumului atârnă greu în bugetul comunei. Valoarea proiectul poate atinge 2 milioane de euro. Tot în perioada următoare vor fi modernizate şi străzile din trei sate: Frecăţei, Titcov şi Agaua.
"Aşteptăm deschiderea liniilor de finanţare şi în funcţie de sumele disponibile şi de specific vom scrie alte proiecte pentru dezvoltarea comunei", mai spune primarul liberal din Frecăţei.
Ionel Bălan va pune la punct şi proiectul înfiinţării unei asociaţii de pescuit în Frecăţei, dotată şi utilată tot cu fonduri europene. În acest fel s-ar putea crea până la 10 locuri de muncă, în special pentru tineri localnici, iar la buget ar ajunge taxe şi impozite care s-ar putea întoarce în dezvoltarea comunei. În acest sens se va construi o clădire modernă, se vor cumpăra bărci şi unelte de pescuit profesionale, spaţii frigorifice şi tot ce este necesar pentru prelucrarea primară şi depozitatea peştelui.
O altă direcţie de dezvoltare în zona săracă a comunei Frecăţei poate fi apicultura. Primăria vrea să îi sprijine pe cei care vor să se ocupe de albinărit, mai ales că ar putea exista şi fonduri pentru această activitate.
Tot în căutare de bani pentru investiţii, Frecăţei, împreună cu alte 9 comune din judeţ, au aderat la G.A.L. "Danubius Brăila", o asociaţie de comunităţi locale unde banii europeni vin mai uşor.
Marea realizare. Marele eşec. Marele pariu
Ionel Bălan, primarul liberal al comunei Frecăţei, are 41 de ani, este căsătorit, iar soţia este instructor de educaţie la Protecţia copilului Brăila. Au un băieţel de 7 ani. Ionel Bălan este asistent veterinar şi acum urmează studii de drept. Născut şi crescut în Frecăţei, el a lucrat timp de 15 ani în comună, iar un an şi jumătate a fost suplinitor de chimie.
Marea realizare: Asfaltarea drumurilor, pentru prima oară în istoria comunei.
Marele eşec: Lipsa unui investitor important în comună care să creeze locuri de muncă.
Marele pariu: Asfaltarea celor 20 de kilometri de drum comunal care face legătura cu Drumul judeţean 212 A, de la Trecerea bac la Frecăţei.
